România se umple de supermarketuri: de trei ori mai multe construcții noi decât piețe agroalimentare. Lidl, Kaufland și Profi domină piața, iar Carrefour se pregătește să plece

Retailul românesc traversează o transformare accelerată: supermarketurile continuă să se extindă într-un ritm de peste trei ori mai rapid decât piețele agroalimentare moderne, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță IBC Focus. În ultimul an, în România au fost monitorizate 71 de proiecte noi de supermarketuri, față de doar 20 de piețe agroalimentare.

Această evoluție subliniază nu doar schimbarea obiceiurilor de consum, ci și direcția în care se dezvoltă infrastructura comercială a țării – una în care lanțurile internaționale domină, iar comerțul tradițional încearcă să supraviețuiască prin modernizare lentă.

Datele centralizate de platforma Victa.ro, gestionată de IBC Focus, arată că în perioada octombrie 2024 – octombrie 2025 au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri. Dintre acestea, 69 sunt construcții noi, iar două reprezintă modernizări.
Cele mai multe investiții au fost în București și Iași (câte 7 proiecte), urmate de Maramureș și Brașov (câte 6). În total, 25 de proiecte au fost finalizate, 14 sunt în lucru, iar 32 se află în fază de planificare.

Această expansiune este alimentată de cererea în creștere pentru formate de magazine de proximitate și de strategiile agresive de extindere ale marilor lanțuri internaționale. În timp ce retailerii moderni investesc constant în spații noi, piețele agroalimentare continuă să se dezvolte lent, cu doar 20 de proiecte active în ultimele 12 luni – dintre care 13 construcții noi și 4 modernizări.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Potrivit analizei IBC Focus, „diferența de ritm dintre marile lanțuri și infrastructura piețelor locale vorbește despre o schimbare structurală a comerțului românesc. În timp ce rețelele moderne își consolidează prezența urbană, comerțul tradițional se adaptează, dar cu resurse mai puține și un ritm mai lent”.

Totuși, piețele agroalimentare nu dispar. În multe orașe din țară, acestea au început să se modernizeze, să adopte soluții de digitalizare și să introducă spații acoperite, respectând standarde similare celor din retailul modern.

Topul supermarketurilor din România: liderii pieței și cifrele anului 2024

Potrivit platformei RisCo.ro, piața supermarketurilor din România a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri totală de 149 miliarde lei, în creștere cu 4,35% față de 2023. Profitul net cumulat al marilor lanțuri a fost de 4,1 miliarde lei, cu o marjă medie de profit situată între 2,7% și 3,4%.

În topul celor mai mari jucători se află:

1. Lidl – liderul absolut al pieței, cu o cifră de afaceri de 23,97 miliarde lei și un profit net de 1,22 miliarde lei, generat de peste 12.700 de angajați. Compania germană W E International GmbH deține integral operațiunile din România.
2. Kaufland – locul al doilea, cu 19,58 miliarde lei cifră de afaceri și 1,15 miliarde lei profit net, având peste 14.500 de angajați.
3. Profi – ocupă locul trei, cu 14,12 miliarde lei cifră de afaceri, însă compania a înregistrat o pierdere netă de 210 milioane lei în 2024, pe fondul costurilor ridicate de expansiune.
4. Carrefour – locul patru, cu 12,54 miliarde lei cifră de afaceri și un profit modest, de 52,4 milioane lei. Lanțul francez traversează o perioadă de reorganizare, iar grupul a mandatat banca BNP Paribas să caute un cumpărător pentru operațiunile sale din România, potrivit surselor din industrie.
5. Mega Image, parte a grupului olandez Delhaize, a raportat o cifră de 10,58 miliarde lei și un profit de 116,9 milioane lei, consolidându-și poziția în zona urbană.
6. Penny (Rewe Group) și Auchan completează clasamentul, cu cifre de afaceri între 7 și 9 miliarde lei și profituri moderate.

Interesant este că toate lanțurile mari din România sunt controlate de grupuri străine, în special din Germania, Franța, Belgia și Olanda. Doar Lidl și Kaufland, ambele deținute de grupul Schwarz din Germania, generează împreună peste o treime din vânzările totale ale sectorului.

Comerțul modern crește constant, dar comerțul tradițional rezistă prin adaptare

Evoluția pieței arată un trend clar: supermarketurile câștigă teren constant, iar dinamica lor este susținută de investiții în logistică, digitalizare și expansiune teritorială. Între 2022 și 2024, valoarea totală a pieței a crescut de la 127,5 miliarde lei la 149,7 miliarde lei, un avans de aproape 20% în doi ani.

Totuși, analiza IBC Focus subliniază că această dezvoltare nu înseamnă dispariția comerțului tradițional. Dimpotrivă, multe piețe agroalimentare încearcă să se reinventeze, oferind spații curate, moderne și adaptate consumatorului urban. În orașe precum Cluj-Napoca, Oradea și Brașov, proiectele recente de modernizare arată o tendință de revalorizare a produselor locale și a contactului direct dintre producători și cumpărători.

În același timp, extinderea masivă a lanțurilor de supermarketuri ridică întrebări legate de echilibrul dintre comerțul modern și cel local, dar și de sustenabilitatea urbană. Marile rețele aduc investiții, locuri de muncă și infrastructură, însă în multe cazuri determină închiderea micilor magazine de cartier și reduc diversitatea economică locală.

Piața supermarketurilor din România pare să intre într-o fază de maturitate controlată – creștere lentă, consolidare a liderilor și posibile repoziționări strategice, precum vânzarea Carrefour.

În schimb, piețele agroalimentare rămân simbolul unei economii care nu dispare, ci evoluează discret, adaptându-se la noile realități. Într-o țară în care agricultura micilor producători are încă un rol semnificativ, supraviețuirea acestui segment va depinde de sprijinul autorităților și de preferințele consumatorilor pentru produse locale.

În concluzie, România se află la intersecția a două lumi comerciale – cea a lanțurilor globale și cea a tradiției locale. Iar pentru prima dată în ultimele decenii, cele două nu se mai exclud, ci încep să învețe cum să coexiste.