România, pe prima pagină a istoriei aurului negru. Aici s-a construit prima sondă petrolieră comercială din lume

Bogățiile subsolului românesc au modelat istoria țării mai mult decât orice altă resursă naturală. Descoperite încă din perioada Daciei Romane, când petrolul era cunoscut sub denumirea de picula, aceste depozite naturale de hidrocarburi au atras de-a lungul secolelor atenția, speranțele și, uneori, invidia altor popoare. Fragmente de ceramică din secolul al II-lea, pe care se găsesc urme clare de petrol, dovedesc că extragerea și folosirea acestei resurse este o tradiție milenară pe teritoriul României.

Originile petrolului românesc și începuturile unei resurse care a schimbat destinul țării

În Evul Mediu, petrolul a intrat și mai mult în viața comunităților locale, fiind cunoscut ca păcură, utilizat pentru iluminat sau ca material inflamabil.

Această continuitate istorică explică de ce, atunci când revoluția industrială a făcut ca petrolul să devină o resursă strategică, România a fost printre primele state pregătite să intre în era aurului negru.

Cotidianul elvețian Neue Berner Zeitung remarca într-un articol celebru că regiunea Ploiești „a adus României bogăție, dar și gelozie”.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

O formulare scurtă, care surprinde perfect realitatea secolelor următoare: petrolul a fost o binecuvântare, dar și o povară, atrăgând asupra țării atenții nedorite, conflicte și presiuni economice.

Cele trei premiere mondiale din 1857 – anul în care România a scris istorie

Anul 1857 este un reper fundamental în istoria energetică mondială. Acum aproape 168 de ani, industria petrolieră românească nu era doar în plină dezvoltare, ci stabilea recorduri absolute, devenind pionier în domeniu și demonstrând că spațiul românesc se află la începuturile industrializării globale.

Cele trei premiere mondiale recunoscute internațional sunt astăzi documentate în lucrări de specialitate și atestă faptul că România a fost în avangarda epocii aurului negru.

Prima realizare remarcabilă constă în faptul că România a fost prima țară din lume cu o producție oficială de petrol înregistrată în statisticile internaționale.

The Science of Petroleum confirma în 1938 că producția românească de 275 de tone, consemnată în 1857, reprezintă prima raportare oficială de pe glob. România era urmată abia la distanță de Statele Unite (1859), Italia (1860), Canada (1862) și Rusia (1863).

A doua premieră mondială a fost construirea primei sonde petrolifere comerciale din istorie. La Lucăcești, în județul Bacău, au fost realizate primele instalații de extracție, bazate pe pompe simple și metode de rafinare rudimentare, asemănătoare celor folosite la distilarea tradițională.

Aceste începuturi modeste au deschis însă drumul unei industrii care avea să transforme radical economia românească.

A treia premieră este reprezentată de iluminarea Bucureștiului cu petrol lampant. Capitala României a devenit în 1857 primul oraș din lume iluminat public cu acest tip de combustibil.

Petrolul lampant produs la Ploiești era renumit pentru calitățile sale excepționale—fără miros, fără fum și cu o flacără constantă—iar 1000 de lămpi instalate în oraș au schimbat radical viața urbană.

Citește și: Prima sondă petrolieră din lume, în România, în 1857: lecția pe care le-am dat-o americanilor, rușilor și arabilor

Evoluția sondelor și rafinăriilor românești în secolul XIX și începutul secolului XX

În 1861, la Mosoaia, în apropiere de Moinești, România făcea un nou pas decisiv: instalarea primei sonde forate mecanic, cu sistem percutant uscat, până la adâncimea de 150 de metri. De aici înainte, industria petrolieră românească a intrat într-o etapă a modernizării continue.

În 1895, adoptarea primei legi a minelor a deschis calea investițiilor străine, favorizând apariția unor companii care au marcat definitiv istoria petrolului românesc.

Steaua Română, fondată cu capital german, a construit la Câmpina, în 1897, cea mai mare și mai modernă rafinărie europeană a vremii, cu o capacitate de 1200 de tone pe zi.

Rafinăria de la Astra Română, fondată în 1910, a fost ulterior integrată în colosul Royal Dutch Shell, una dintre cele mai puternice companii petroliere ale lumii.

Au apărut și alte companii influente: Româno-Americană, filiala Standard Oil a lui Rockefeller, Vega, Concordia, Creditul Petrolifer, Unirea Aquila, Societatea de Petrol Franco-Română. Aceste grupuri au transformat România într-un teritoriu prosper, modern și strategic, atrăgând atenția marilor puteri.

Contribuțiile inginerilor români – invenții care au influențat industria globală
România nu s-a remarcat doar prin resurse, ci și prin specialiști. Inginerii români au adus contribuții majore la dezvoltarea tehnologiilor de foraj și rafinare.

Virgiliu Tacit a inventat primul aparat antierupție, un dispozitiv fundamental pentru siguranța lucrătorilor. Andrei Drăgulanescu a experimentat tubajul cu coloană unică, revoluționând stabilitatea sondelor.

Dr. Ion Basgan a brevetat în 1934 metoda sonicității, folosită pe scară largă în SUA pentru perfecționarea forajului rotativ, deși România nu i-a recunoscut pe deplin meritele. Lazăr Eldeanu a dezvoltat o tehnică modernă de rafinare selectivă folosind dioxid de sulf, cu rezultate excepționale pentru petrolul lampant.

În același timp, industria românească înregistra o serie de premiere: România a fost prima țară care a exportat benzină (în jurul anilor 1900), iar la Câmpina s-a înființat prima școală de maiștri sondori din lume, în 1904.

Petrolul românesc între războaie – o resursă vitală pentru economia națională

Primul Război Mondial a schimbat radical situația. Armata română, aflată în retragere în 1916, a incendiat câmpurile petrolifere din Muntenia pentru a împiedica accesul germanilor. Odată ce au ocupat zona, aceștia au repus în funcțiune instalațiile, iar în 1917 rafinăria Steaua Română lucra din nou la capacitate.

După război, statul român a impus prin Legea Minelor din 1924 doctrina „Prin noi înșine”, care cerea ca majoritatea capitalului și personalului companiilor petroliere să fie românesc. Deși această politică a provocat tensiuni cu corporațiile internaționale, ea a permis consolidarea controlului asupra resurselor naționale.

În anii ’20, România și-a revenit economic, atingând în 1924 producția antebelică de peste 1,8 milioane tone de petrol. În anii ’30, România devenea al cincilea exportator de petrol din lume, depășită doar de marile puteri petroliere.

Vezi și: Orașul „plutitor” care se scufundă încet sub povara timpului: Neft Dașlari, minunea tehnologică sovietică din Marea Caspică

Al Doilea Război Mondial – petrolul românesc, pivot strategic al celor mai mari armate

În anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial, petrolul românesc a devenit una dintre cele mai râvnite resurse ale Europei. Germania nazistă, dependentă de combustibil pentru campaniile sale militare, considera Ploieștiul „obiectiv strategic absolut”.

Conform istoricului Andreas Hillgruber, România a livrat Reich-ului între 1939 și iulie 1944 peste 11,6 milioane de tone de produse petroliere, reprezentând o treime din necesarul Germaniei.

Rafinăriile românești au fost ținta celor mai intense bombardamente din întregul război. Atacurile anglo-americane, precum celebrul raid Tidal Wave din 1943, au provocat distrugeri enorme, dar nu au reușit să anihileze complet producția.

Ieșirea României din Axă, la 23 august 1944, a reprezentat un șoc pentru Germania. Albert Speer, ministrul Înzestrării Reich-ului, recunoștea ulterior că acest moment a reprezentat „o lovitură decisivă” pentru economia germană de război.

Deși România a încetat să mai sprijine Reich-ul, petrolul său a continuat să fie vital pentru Armata Roșie. Sovieticii au utilizat masiv petrolul românesc în ofensiva lor spre Berlin, considerând livrările parte a obligațiilor de război impuse prin Convenția de Armistițiu.

Petrolul – binecuvântare și blestem în istoria modernă a României

Istoria petrolului românesc este una a contrastelor puternice. A adus prosperitate, modernizare și recunoaștere internațională. A creat primele rafinării și primele sonde comerciale din lume. A format ingineri vizionari ale căror invenții au traversat oceane. A făcut din România o putere energetică a Europei timp de decenii.

Dar a adus și conflicte, invazii, bombardamente, presiuni diplomatice și economice, intervenții politice ale marilor puteri și pierderi greu de suportat. Petrolul a fost atât o sursă de dezvoltare, cât și un motiv de rivalitate și tragedii istorice.

Astăzi, privind în urmă, România își poate revendica un loc unic în istoria mondială a aurului negru. Aici s-a aprins flacăra primei lămpi publice cu petrol lampant. Aici s-a ridicat prima sondă comercială din lume. Aici s-a scris un capitol care a influențat întreaga civilizație industrială. România nu doar a extras petrol. A creat istorie.

Vezi și: Ministru de seamă și nobil cu ștaif, Barbu Bellu a adus prima mașină în România: povestea omului din spatele celui mai scump cimitir