România importă masiv, dar exportă extrem de puțin – suntem o „țară de consum”, cu o gaură de 17 miliarde de euro la deficitul comercial
Nu doar deficitul bugetar record de peste 9% pune presiune pe economia României. O altă problemă majoră, poate mai puțin discutată în spațiul public, este deficitul de cont curent, alimentat de dezechilibrul tot mai mare dintre exporturi și importuri. Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată că situația s-a înrăutățit semnificativ în prima jumătate a acestui an, ridicând semne de întrebare serioase despre sustenabilitatea modelului economic actual.
Deficitul comercial – în creștere cu peste 10% față de anul trecut
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, deficitul balanței comerciale (calculat FOB/CIF) a ajuns la 16,712 miliarde de euro, cu 1,618 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024. Vorbim de o creștere de 10,7%, un ritm alarmant având în vedere că economia nu a reușit să compenseze printr-o creștere similară a exporturilor.
Pe primele șase luni, exporturile FOB s-au ridicat la 47,676 miliarde de euro, în creștere cu 3,1%, în timp ce importurile CIF au atins 64,389 miliarde de euro, avansând cu 4,9%. Această diferență de ritm arată că dependența de bunuri din afara țării se accentuează, iar soldul negativ al schimburilor comerciale continuă să se adâncească.
Mașini, echipamente și produse manufacturate – coloana vertebrală a comerțului
Structura exporturilor și importurilor rămâne dominată de două categorii majore: mașini și echipamente de transport (47,3% la export și 36,2% la import) și alte produse manufacturate (27,6% la export și 28,1% la import).
Aceste date arată că România exportă mai ales bunuri industriale și produse finite, dar în același timp importă cantități masive de tehnologie, echipamente și produse manufacturate cu valoare adăugată mare, ceea ce menține dezechilibrul comercial.
Situația din luna iunie – creștere a exporturilor, stagnare la importuri
În iunie 2025, exporturile FOB au fost de 8,218 miliarde de euro, în creștere cu 6,3% față de iunie 2024. Importurile CIF au însumat 10,592 miliarde de euro, cu o creștere minimă, de doar 0,6%. Chiar și în aceste condiții, luna iunie a înregistrat un deficit comercial de 2,374 miliarde de euro, ceea ce arată că decalajul rămâne semnificativ chiar și atunci când importurile nu cresc accelerat.
Comerțul intra-UE și extra-UE – cifre clare ale dependenței
Schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene au reprezentat cea mai mare parte a tranzacțiilor:
- 34,167 miliarde euro la exporturi (71,7% din total)
- 46,553 miliarde euro la importuri (72,3% din total)
În ceea ce privește comerțul extra-UE, în primele șase luni ale anului, România a exportat bunuri în valoare de 13,509 miliarde euro (28,3% din total exporturi) și a importat de 17,836 miliarde euro (27,7% din total importuri).
Aceste cifre arată clar că România depinde în mare parte de piața europeană pentru comerț, dar importurile depășesc constant exporturile, indiferent că vorbim de parteneri UE sau non-UE.
Impactul pe termen lung – un dezechilibru care nu poate continua la nesfârșit
Deficitul comercial de peste 16,7 miliarde de euro și un deficit de cont curent estimat la aproape 17 miliarde de euro înseamnă, în termeni simpli, că România consumă mai mult decât produce și acoperă diferența prin împrumuturi sau atragere de capital străin.
Pe termen scurt, acest model permite accesul la bunuri din întreaga lume, de la tehnologie avansată la produse de consum. Pe termen lung, însă, riscurile sunt majore:
- presiune pe cursul valutar, cu potențial de depreciere a leului
- creșterea datoriei externe
- vulnerabilitate economică în fața șocurilor externe, cum ar fi scăderea cererii pentru exporturile românești sau creșterea prețurilor la import
Fără o creștere a producției interne și fără stimularea exporturilor cu valoare adăugată mare, România riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al dezechilibrelor externe, greu de corectat.