Primele dezvăluiri din dosarul lui Călin Georgescu. Ce metode plănuiau să folosească pentru destabilizarea ordinii publice

Primele pagini ale rechizitoriului din dosarul „Georgescu–Potra” aduc la lumină detalii care, dacă se confirmă în instanţă, descriu un plan bine structurat pentru transformarea unor proteste paşnice în acţiuni violente menite să destabilizeze ordinea publică. Documentele procurorilor conturează roluri clare pentru fostul candidat Călin Georgescu şi pentru liderul grupării paramilitare, Horaţiu Potra, şi prezintă itinerarul unei operaţiuni care urmărea deturnarea manifestărilor din Bucureşti în perioada imediat următoare anulării scrutinului prezidenţial din 2024.

Ce arată rechizitoriul despre rolurile asumate de Georgescu şi Potra

Conform rechizitoriului, Călin Georgescu (63 de ani) şi alţi 21 de inculpaţi au fost trimişi în judecată într-un dosar penal pentru infracţiuni legate de comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Ancheta susţine că, a două zi după decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidenţiale, Georgescu şi Potra s-au întâlnit la Ciolpani şi au pus în discuţie un plan de acţiuni violente programate pentru 8 decembrie 2024, în municipiul Bucureşti.

Procurorii arată că strategia urmărea „deturnarea naturii paşnice a acţiunilor de protest”, transformând manifestaţiile în „manifestaţii caracterizate prin violenţă”, prin exploatarea emoţiilor colective şi a contagierii comportamentale, cu scopul de a schimba ordinea constituţională ori de a îngreuna exercitarea puterii de stat.

Organizare, logistică şi pregătire militară a grupării

Documentul procurorilor detaliază că Potra urma să coordoneze un grup alcătuit în majoritate din persoane cu pregătire militară sau cu capacităţi operative specifice, iar Georgescu ar fi avut rolul de a motiva şi de a instiga prin mesaje publice. Concret, rechizitoriul precizează că s-a format un nucleu de 21 de membri care ar fi trebuit să plece la Bucureşti cu şapte maşini, logistic dotate pentru a transforma protestele în acte de violenţă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În data de 7 decembrie 2024, potrivit anchetei, grupul s-ar fi organizat logistic şi ar fi fost înarmat cu obiecte albe, pistoale şi materiale pirotehnice periculoase. Poliţia a fost alertată printr-un apel la 112 şi a instituit filtre; în noaptea dintre 7 şi 8 decembrie toate cele şapte vehicule au fost oprite şi, în urma percheziţiilor, armele au fost descoperite asupra unor inculpaţi.

Mesaje publice şi dezinformare: acuzaţiile la adresa lui Georgescu

Procurorii susţin că, în zilele de 7 şi 12 decembrie 2024, Călin Georgescu a răspândit informaţii false menite să alarmeze populaţia şi să submineze încrederea în instituţiile statului. Rechizitoriul menţionează că Georgescu „a lansat afirmaţii de natură a afecta încrederea populaţiei în Ministerul Apărării Naţionale şi, în mod colateral, apte să inducă teama în rândul urmăritorilor din perspectiva posibilei implicări active a României în conflictul militar aflat în desfăşurare”.

De asemenea, în emisiuni televizate, Georgescu ar fi lansat mesaje alarmiste şi îndemnuri la continuarea votului, deşi alegerile fuseseră anulate, acţiuni pe care procurorii le consideră capabile să antreneze o reacţie colectivă amplă şi să pună în pericol securitatea naţională.

Arsenalul descoperit la Potra şi apelurile la violenţă

Rechizitoriul îl plasează pe Horaţiu Potra în fruntea unei structuri pregătite pentru confruntare: ancheta indică că, între decembrie 2024 şi februarie 2025, Potra ar fi deţinut fără drept un arsenal care include aruncătoare de grenade, puşti, pistoale, mii de cartuşe, zeci de grenade şi peste un kilogram echivalent trotil, alături de materiale de iniţiere. Procurorii notează că astfel de mijloace au fost ascunse la locuinţa inculpatului şi au fost găsite la percheziţii.

Mai mult, Potra ar fi difuzat clipuri video prin care instiga la proteste violente, folosind dezinformări şi apeluri la revoltă. Rechizitoriul citează mesaje înregistrate în telefonul său, în care figurează îndemnuri explicite la violenţă:

„Nu vă lăsaţi duşi de nas de ăia care zic să nu ieşiţi cu parul… Pe riscul meu personal, eu zic da — instigare la revoltă. Trebuie să ne luptăm… O să fiţi spânzuraţi!”, astfel de exprimări figurând ca probe în dosar.

Relaţia Georgescu–Potra şi finanţarea campaniei

Anchetatorii subliniază că între cele două persoane existau legături strânse: Potra i-ar fi oferit sprijin financiar şi logistic lui Georgescu, inclusiv o limuzină de lux. Rechizitoriul evocă discuţii privind încercări de atragere a sprijinului financiar extern pentru campanie, precum şi promisiuni privind acces la resurse economice în schimbul susţinerii planului politic, elemente care conturează o relaţie de cooperare cu implicaţii profunde în schema agresivă descrisă de procurori.

Întâlnirea de la Ciolpani: momentul-cheie al planului

Procurorii descriu întâlnirea de la centrul de echitaţie din Ciolpani, din 7 decembrie 2024, drept un moment-cheie: atmosfera confidenţială, închiderea rapidă a discuţiilor la intrarea gazdei şi comportamentul autoritar al lui Georgescu confirmă, în opinia anchetatorilor, caracterul conspirativ al reuniunii. Imediat după acea întâlnire, Georgescu ar fi contactat lideri radicali pentru a-şi mobiliza susţinătorii, încheind un apel cu sintagma „Viaţa sau Țara”, arată rechizitoriul.

Consecinţe şi următoarele etape

Rechizitoriul conturează acuzaţii grave: organizarea şi coordonarea unei structuri paramilitare, instigarea la violenţă şi răspândirea de informaţii false care, în ansamblu, ar fi pus în pericol securitatea naţională. Pe măsură ce dosarul va parcurge calea instanţelor, probele şi declaraţiile redate în rechizitoriu vor fi evaluate în procedură publică. Până atunci, documentul procurorilor oferă o imagine detaliată a modului în care autorii plănuiseră să profite de tensiunea socială creată de anularea scrutinului pentru a încerca schimbări radicale.