Povestea străzii Șelari din Centrul Vechi, kilometrul 0 al romantismului din București: Cartierul Roșu, nebunia doamnei Păuna și asasinarea Zarazei
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/Povestea-strazii-Selari-din-Centrul-Vechi-kilometrul-0-al-romantismului-din-Bucuresti.-Cartierul-Rosu-nebunia-doamnei-Pauna-asasinarea-Zarazei.jpg)
- Strada meșteșugarilor de șei și accesorii pentru cai
- Podul Calicilor și Curtea Sticlarilor, trecutul negustoresc al străzii
- Cartierul Roșu, locul plăcerilor interzise și al legendelor urbane
- Povestea tragică a Zarazei și rivalitatea dintre Cristian Vasile și Zavaidoc
- Strada Șelari în prezent, un adevărat loc al contrastelor
Una dintre arterele cele mai fascinante și încărcate din punct de vedere istoric ale Bucureștiului, strada Șelari poartă, și astăzi, parfumul de epocă al unei perioade controversate din istoria fostului Cartier Roșu. Este locul în care s-au întâlnit meșteșugari pricepuți, artiști faimoși, domnitori și personaje misterioase, unde a fost asasinată Zaraza, a înnebunit doamna Păuna sau a înnoptat Cuza înainte de Unirea Principatelor. Astăzi, strada Șelari este un punct turistic vibrant, dar puțini știu că a fost scena unor evenimente care au schimbat pentru totdeauna istoria Capitalei.
Strada meșteșugarilor de șei și accesorii pentru cai
Strada Șelari, situată în inima Centrului Vechi al Bucureștiului, are o istorie bogată și plină de contraste. Cunoscută astăzi pentru viața sa de noapte, cafenelele cu parfum interbelic și restaurantele tradiționale românești, această stradă are rădăcini adânci în trecutul comercial și cultural al orașului.
Numele său provine de la breasla șelarilor, meșteșugari care fabricau șei și alte accesorii pentru cai. În secolele trecute, zona era animată de negustori, meseriași și călători, fiind un nod important în rețeaua comercială a Bucureștiului.
Podul Calicilor și Curtea Sticlarilor, trecutul negustoresc al străzii
Strada Șelari a fost un punct strategic în trecut, fiind una dintre arterele principale ale orașului. La capătul său se afla unul dintre cele mai vechi poduri de peste râul Dâmbovița, cunoscut sub numele de Podul Calicilor.
Acesta făcea legătura între centrul orașului și Calea Rahovei, direcția principală spre vestul țării. Podul a primit acest nume deoarece pe partea Rahovei locuiau cei săraci, oameni fără posibilități care își duceau traiul în condiții grele.
În apropierea străzii Șelari se afla și Curtea Sticlarilor, un loc emblematic pentru meșteșugarii din secolele trecute. Aceasta a fost ridicată în jurul anului 1710, în timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino, odată cu construcția Palatului Doamnei Păuna.
Potrivit legendelor urbane, soția lui Ștefan Cantacuzino și-ar fi pierdut mințile, după ce soțul ei l-a trădat pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, predându-l turcilor la Istanbul.
Curtea Sticlarilor a devenit un centru de producție pentru obiecte din sticlă și ceramică, dar și pentru restaurarea clădirilor boierești din oraș.
De-a lungul secolelor, însă, cuptoarele și atelierele au fost înlocuite de hanuri, magazine și mai târziu de localuri și baruri. Astăzi, pe locul fostei Curți a Sticlarilor se află Curtea Berarilor, un loc faimos pentru iubitorii de bere artizanală și mâncare tradițională.
Cartierul Roșu, locul plăcerilor interzise și al legendelor urbane
De-a lungul secolului al XIX-lea, strada Șelari a devenit faimoasă și pentru altceva: bordelurile sale. Centrul Vechi a fost pentru o lungă perioadă una dintre cele mai renumite zone pentru desfătările carnale din București, comparată adesea cu celebrul Cartier Roșu din Amsterdam.
Se spune că cel mai cunoscut bordel al străzii a fost deschis după anul 1795, când curtea domnească și-a mutat sediul, iar zona Lipscani-Șelari s-a transformat într-un loc al desfrâului și al petrecerilor.
Această activitate a durat până în 1847, când un incendiu a distrus mare parte din Centrul Vechi, punând capăt funcționării caselor de toleranță.
În locul acestora au fost ridicate hanuri și hoteluri elegante, iar în 1857, pe locul fostului bordel a fost construit Hotelul Fieschi, considerat unul dintre cele mai luxoase hoteluri ale Bucureștiului de altădată.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/Hanul-Verde-si-Hanul-Rosu-de-pe-Strada-Selari.-Foto-arhiva-Art-Historia-Blogspot.jpg)
Hanul Verde și Hanul Roșu de pe Strada Șelari. Foto arhivă Art Historia Blogspot
Povestea tragică a Zarazei și rivalitatea dintre Cristian Vasile și Zavaidoc
Strada Șelari este, de asemenea, locul unde s-a desfășurat una dintre cele mai romantice și tragice povești de dragoste din București: idila dintre cântărețul Cristian Vasile și faimoasa curtezană Zaraza.
Se spune că cei doi s-au întâlnit la celebrul local Vulpea Roșie, unde Cristian Vasile obișnuia să cânte tangouri și romanțe. Zaraza era una dintre cele mai cunoscute curtezane ale Micului Paris, o femeie frumoasă și seducătoare, adorată de bărbații bogați ai Bucureștiului.
Cei doi s-au îndrăgostit nebunește, iar Cristian Vasile a devenit obsedat de Zaraza. În cinstea ei, a compus celebrul tango care îi poartă numele și care a rămas una dintre cele mai cunoscute piese de dragoste românești.
Rivalitatea dintre Cristian Vasile și alt mare cântăreț al vremii, Zavaidoc, a dus însă la o tragedie. Se spune că Zavaidoc, invidios pe succesul lui Cristian Vasile, a angajat un bătăuș să-l elimine pe rivalul său.
Asasinul a refuzat să-l omoare pe Cristian Vasile, fiind admirator al veleităților sale vocale, însă, într-o noapte, când Zaraza a ieșit să cumpere tutun, acesta ar fi atacat-o și ar fi ucis-o pe Podul Calicilor.
Legenda spune că, la aflarea veștii, Cristian Vasile a înnebunit de durere. După ce trupul Zarazei a fost incinerat, celebrul cântăreț a furat urna cu cenușa ei și, timp de patru luni, a mâncat în fiecare zi câte puțin din cenușa iubitei sale.
Orbit de suferință și durere, solistul și-a turnat terebentină pe gât, cu scopul de a-și pune capăt zilelor. Deși a supraviețuit, Cristian Vasile și-a distrus corzile vocale, nemaiputând să cânte niciodată. Astfel, cariera sa muzicală s-a încheiat tragic.
Strada Șelari în prezent, un adevărat loc al contrastelor
Astăzi, strada Șelari este un punct de atracție pentru turiști și bucureșteni, un loc plin de viață unde trecutul și prezentul se împletesc armonios.
Pe această stradă se află unele dintre cele mai faimoase localuri din Capitală, printre care Gara Lipscani, un restaurant amenajat în stilul compartimentelor de tren din anii ’80, și Bordello, un club deschis pe locul unui fost bordel din secolul al XIX-lea.
De-a lungul timpului, strada Șelari a trecut prin numeroase transformări, dar și-a păstrat farmecul boem și misterios. Este locul unde istoria, legenda și modernitatea se întâlnesc, oferind fiecărui trecător o fărâmă din Bucureștiul de altădată.