Pacea lui Trump din Orientul Mijlociu se destramă: Israel pregătește „lovituri puternice” în Gaza la ordinul lui Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat marți armatei să lanseze „lovituri puternice” în Fâșia Gaza, invocând încălcări ale armistițiului intermediat de Statele Unite. Mișcarea vine după ce Israelul a anunțat că forțele sale au fost atacate în sudul Gazei și pe fondul unei dispute privind predarea rămășițelor unor ostatici, episod pe care Netanyahu l-a numit „o încălcare clară” a înțelegerii. Decizia tensionează fragilul armistițiu negociat de administrația Trump — acord prezentat public drept un pas spre stabilizare, dar contestat de ambele părți la fiecare incident, noteaza CBS News.

Potrivit relatărilor din teren și comunicatelor oficiale, incidentele de foc în sudul Gazei s-au suprapus cu predarea etapizată a rămășițelor unor ostatici israelieni, proces care s-a lovit de întârzieri și confuzii. Israelul acuză Hamas că întârzie intenționat acest demers; Hamas susține că operațiunile de căutare printre ruine sunt complicate, iar unele unități ar fi pierdut contactul în haosul războiului. Între timp, echipe egiptene participă cu utilaje grele la căutări în Khan Younis și Nuseirat, în efortul de a recupera rămășițele celor încă dispăruți.

Armistițiu sub presiune și ordonul pentru „lovituri puternice”

Anunțul lui Netanyahu — formulat explicit ca ordin pentru „lovituri imediate și puternice” — marchează cel mai dur semnal al Israelului de la intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie 2025. Biroul premierului a invocat „încălcări repetate” ale Hamas, inclusiv focuri asupra militarilor israelieni în zona Rafah și disputele privind predarea rămășițelor ostaticilor. În oglindă, Hamas acuză Israelul că folosește incidentele drept pretext pentru a se îndepărta de obligațiile asumate.

Contextul rămâne extrem de volatil: în ultimele săptămâni, schimburi de focuri, lovituri punctuale și incidente mortale din Cisiordania au alimentat neîncrederea. Chiar dacă armistițiul a redus vizibil intensitatea luptelor, episoadele de violență și retorica escaladată mențin riscul revenirii la ostilități deschise. Faptul că ordinul lui Netanyahu a venit imediat după un nou incident sugerează că „pauza” obținută de Washington este departe de a fi o pace robustă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Pacea lui Trump”, între percepție publică și realitatea din teren

Acordul mediat de Statele Unite sub președintele Donald Trump a fost prezentat drept un cadru pentru detensionare: predarea rămășițelor ostaticilor, schimburi umanitare calibrate și deschiderea către discuții mai complexe despre dezarmarea Hamas, garanții de securitate și guvernanța post-conflict în Gaza. În practică, fiecare pas a fost împiedicat de detalii operaționale, neîncredere și dispute privind calendarul și verificarea conformării. Până acum, ambele părți au acuzat încălcări multiple, iar mediatorii americani au fost nevoiți să „repornească” mecanismele acordului de câteva ori.

Expresia „pacea lui Trump” circulă în spațiul public ca etichetă politică a armistițiului, dar realitatea de la fața locului arată un compromis fluid, supus reciclării constante a violenței și aliniat mai mult unei pauze negociate decât unei păci consolidate. Ultimele evoluții — focurile în sudul Gazei și criza privind rămășițele — arată limitele unui aranjament în care orice incident poate schimba rapid ritmul și amploarea răspunsului militar. În acest sens, ordinul pentru „lovituri puternice” pare să fie testul suprem al rezilienței acordului.

Donald Trump și Benjamin Netanyahu, într-o întrevedere dedicată soluționării crizei din Fâșia Gaza. (Foto: Jonathan Ernst/Reuters)

Ce urmează: dileme tactice, costuri umanitare și rolul mediatorilor

În plan tactic, Israelul vrea să transmită că „liniile roșii” ale acordului nu pot fi negociate, iar reacțiile vor fi rapide. Pentru Hamas, menținerea armistițiului oferă respiro și capital politic intern, dar fiecare predare întârziată alimentează narativul israelian al „neconformării”. În lipsa unui mecanism de verificare comun acceptat, spirala acuzațiilor riscă să sufoce orice progres real. De aceea, rolul SUA rămâne esențial: presiune pentru respectarea termenilor, garantarea canalelor umanitare și asumarea unei „proprietăți” diplomatice continue asupra procesului.

Pe teren, populația civilă rămâne cea mai expusă. Orice creștere a intensității loviturilor lovește în infrastructura deja fragilă, iar întârzierile la predarea rămășițelor mențin rana deschisă pentru familiile ostaticilor. Eforturile Egiptului de a sprijini recuperarea rămășițelor arată că, dincolo de retorică, infrastructura pentru implementarea acordului se construiește lent — și e vulnerabilă. Fără pași măsurabili, încrederea se erodează, iar „pacea lui Trump” riscă să rămână doar o pauză condiționată între episoade de violență, scrie AP News.

În concluzie, ordinul lui Netanyahu pentru „lovituri puternice” pune armistițiul pe muchie de cuțit. Dacă mediatorii vor reuși să readucă părțile la respectarea punct cu punct a aranjamentului, „pacea” poate supraviețui — deocamdată. Dacă nu, expresia rămâne un slogan politic, nu o realitate securitară.