Orașul din Romania în care trebuia construit Castelul Peleș, de fapt. Sinaia nu era pe listă

Primul loc unde Carol I a vrut să-şi ridice reşedinţa de vară a fost Câmpulung Muscel, dar moşnenii de aici s-au opus categoric şi n-au vrut să-i vândă pământ. Regele, un om corect și respectuos față de tradițiile locale, a acceptat decizia ţăranilor și a căutat o altă locație. Așa a ajuns să aleagă Sinaia, unde avea să ridice mărețul Castel Peleș, unul dintre cele mai frumoase castele din Europa și un simbol al modernității regale în România.

Cum a ajuns să fie construit Peleş în Sinaia?

Analizând cronologic evenimentele, momentul refuzului de la Câmpulung pare să fi avut loc în timpul unei întâlniri restrânse cu fruntaşii locului. Conform tradiției orale, protopopul Dimitrie Ionescu Mirea a fost cel desemnat să aducă la cunoştinţa obştii moşnenilor dorinţa Majestăţii Sale de a achiziţiona un teren pentru construcţia reşedinţei. Negocierile ar fi fost purtate de Ion Kalinderu, consilier regal și administrator al Domeniilor Coroanei, care-l însoţea adesea pe Carol I.

Locul ales era o zonă liniştită din sudul orașului Câmpulung, nu departe de drumul către București, sub o colină cu schitul Flămânda, aflată în apropierea pădurilor dese ale Muscelului. Tradiția locală povestește că însuşi Negru Vodă ar fi privit odinioară din acel loc şi ar fi ales Câmpulungul drept reședință domnească.

Avantajele erau clare: amplasamentul nu necesita lucrări costisitoare de infrastructură, iar orașul era bine conectat, cu calea ferată deja extinsă până la Pitești și planuri fezabile pentru o ramificaţie spre Câmpulung. În plus, Câmpulung era deja un oraș cochet, cu aer boem, populat vara de turiști atrași de restaurantele elegante, hoteluri și de celebrul „Bulevard Pardon” – un simbol al rafinamentului local.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Câmpulung Muscel, oraşul care ar fi trebuit să se mândrească cu Peleşul

„Câtă deosebire este astăzi între Sinaia şi între Câmpulung!”

Construirea unui castel regal aici ar fi adus beneficii uriașe: locuri de muncă, comenzi pentru materiale locale (piatră, lemn, var), dar mai ales un impuls de dezvoltare urbană. Orașul ar fi putut deveni, cel puțin pe timpul verii, o adevărată capitală regală.

Totuși, visul nu s-a împlinit. Obștile moșnenilor, bine organizate și fidele cutumelor strămoșești, aveau o regulă sfântă: pământul nu se vindea niciodată străinilor, nici măcar domnitorului. Cu toate că Carol I era dispus să plătească în aur și să aducă prosperitate regiunii, moșnenii au refuzat cu încăpățânare, refuzând să-și încalce tradițiile.

Castelul Peleş, mândria oraşului Sinaia (Sursa foto: Pixabay)

Această întâmplare, menționată în „Monografia Câmpulungului” de preotul Răuţescu (citându-l pe D.A. Sturdza), continuă să stârnească mirare, conform Historia:

„Vodă Carol ar fi vrut să-şi facă în Câmpulung reşedinţa sa de vară, dar negăsind aici bunăvoinţă şi inimi înţelegătoare, a renunţat. La scurt timp după aceasta, a fost aleasă Sinaia şi s-au pus acolo temeliile Castelului Peleş. Câtă deosebire este astăzi între Sinaia şi între Câmpulung!”

Primul castel electrificat complet din Europa

Castelul Peleș, construit între 1873 și 1914, la poalele Munților Bucegi, în apropierea mănăstirii Sinaia, a fost primul castel din Europa electrificat complet, dotat cu apă curentă, centrală electrică proprie și încălzire centrală – un model de progres tehnologic. Arhitectura lui eclectică, în stil neorenascentist german, reflectă gustul rafinat al regelui Carol I și spiritul său ordonat. Interiorul adăpostește săli luxoase, fiecare cu un specific cultural diferit (Salonul Maur, Sala de Arme, Salonul Florentin, etc.), și o impresionantă colecție de artă, mobilier și armuri medievale.

Astăzi, Peleșul este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România, o emblemă a monarhiei românești și a modernizării aduse de Carol I. Alegerea Sinaiei, forțată de refuzul moșnenilor din Câmpulung, s-a transformat într-o poveste de succes. Rămâne însă întrebarea: ce destin ar fi avut Câmpulungul dacă ar fi acceptat propunerea regelui?