06 sept. 2025 | 17:43

Ora meselor la bătrânețe ar putea influența sănătatea și câți ani mai trăim

ȘTIINȚĂ
Share
Ora meselor la bătrânețe ar putea influența sănătatea și câți ani mai trăim
Micul dejun luat mai târziu, semn al unei sănătăți precare la persoanele în vârstă. (Foto: Profimedia)

Un nou studiu realizat de cercetători de la Massachusetts General Brigham sugerează că ora la care mâncăm, nu doar conţinutul sau cantitatea alimentelor, poate avea un impact major asupra sănătăţii la vârsta a treia. Publicată pe 4 septembrie în revista Communications Medicine, cercetarea arată că modificările în programul meselor pot fi un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate şi chiar pentru un risc crescut de mortalitate, notează News.ro.

De ce ora micului dejun contează mai mult decât credem

Studiul a analizat datele a 2.945 de adulţi cu vârste între 42 şi 94 de ani din Marea Britanie, urmăriţi pe o perioadă de peste două decenii. Participanţii au fost supuşi atât la analize de sânge, cât şi la chestionare detaliate privind stilul de viaţă şi obiceiurile alimentare.

Cercetătorii au observat că, odată cu înaintarea în vârstă, mulţi participanţi au început să ia mesele – în special micul dejun şi cina – la ore mai târzii decât în tinereţe. În acelaşi timp, intervalul zilnic în care consumau alimente devenea mai scurt. Aceste schimbări au fost asociate cu o stare de sănătate mai precară, în special atunci când micul dejun era amânat.

Persoanele care luau micul dejun la ore târzii prezentau mai frecvent simptome precum depresie, oboseală cronică, tulburări de somn sau probleme dentare. În plus, acestea raportau dificultăţi în pregătirea meselor, un aspect ce poate reflecta o scădere a autonomiei la vârsta a treia. În ansamblu, aceste schimbări s-au corelat cu o creştere a riscului de deces în perioada analizată.

Ritmul circadian şi vulnerabilitatea la boli

Un alt rezultat interesant al studiului a fost legătura dintre predispoziţia genetică pentru un ritm circadian întârziat şi programul meselor. Persoanele cunoscute drept „bufniţe de noapte”, care preferă să se culce şi să se trezească mai târziu, au fost mai predispuse să ia mesele după orele obişnuite. Acest tipar ar putea semnala o vulnerabilitate mai mare la probleme de sănătate odată cu înaintarea în vârstă.

„Schimbările în programul meselor, în special în ceea ce priveşte ora micului dejun, ar putea fi utilizate ca un marker simplu şi uşor de monitorizat al stării generale de sănătate la persoanele în vârstă”, a explicat dr. Hassan Dashti, specialist în nutriţie şi biologie circadiană la Massachusetts General Hospital. El sugerează că atât pacienţii, cât şi medicii pot folosi aceste informaţii pentru a detecta din timp eventuale probleme ascunse.

Implicaţii pentru sănătatea publică şi diete moderne

Autorii studiului subliniază importanţa menţinerii unui program regulat al meselor, mai ales în cazul vârstnicilor. Respectarea unor ore fixe pentru micul dejun, prânz şi cină ar putea deveni o strategie utilă de promovare a îmbătrânirii sănătoase şi a longevităţii.

Cercetătorii avertizează, de asemenea, că rezultatele lor trebuie privite cu atenţie în contextul popularităţii crescânde a dietelor bazate pe post intermitent. Dacă aceste regimuri pot avea efecte pozitive pentru adulţii tineri, impactul lor asupra persoanelor în vârstă ar putea fi diferit şi uneori riscant.

Deşi studiul nu stabileşte o legătură direct cauzală între ora meselor şi sănătatea generală, el deschide o nouă perspectivă asupra importanţei ritmului zilnic în viaţa de zi cu zi a seniorilor. Mesajul final este clar: atunci când vine vorba de sănătate şi longevitate, nu doar ce şi cât mâncăm contează, ci şi momentul în care alegem să ne aşezăm la masă.