O anomalie gravitațională misterioasă descoperită deasupra Oceanului Atlantic ar putea dezvălui mișcări ascunse în interiorul Pământului. Cum ne afectează, conform cercetătorilor
O echipă de cercetători francezi a identificat o „anomalie gravitațională” neobișnuită deasupra Oceanului Atlantic, un fenomen detectat pentru prima dată în 2007 și care, potrivit oamenilor de știință, ar putea fi legat de redistribuiri rapide de masă în manta Pământului – stratul adânc dintre scoarță și nucleu – dar și de modificări bruște ale câmpului magnetic al planetei. Descoperirea, publicată în revista Geophysical Research Letters, ridică întrebări importante despre dinamica internă a Terrei și despre felul în care aceste procese pot influența echilibrul gravitațional global.
Departe de a fi o simplă curiozitate științifică, acest „semnal gravitațional neobișnuit” ar putea oferi o nouă perspectivă asupra modului în care planeta noastră reacționează la schimbările interne de presiune, densitate și compoziție minerală.
Echipa de cercetători a făcut descoperirea analizând datele provenite de la sateliții NASA GRACE (Gravity Recovery and Climate Experiment), specializați în măsurarea variațiilor gravitaționale la scară globală. În urma prelucrării informațiilor colectate între 2006 și 2008, oamenii de știință au observat un semnal anormal de gradient gravitațional în estul Oceanului Atlantic, cu un maxim înregistrat la începutul anului 2007.
Anomalia s-a extins pe o suprafață impresionantă, de peste 7.000 de kilometri, și nu a putut fi explicată prin cauze obișnuite, cum ar fi mișcările maselor de apă, variațiile de temperatură oceanică sau fluxurile de fluide din miezul Pământului.
„Am identificat un semnal gravitațional neobișnuit care nu poate fi asociat nici cu surse de apă de suprafață, nici cu fluxurile de fluid din nucleu”, au notat autorii studiului. Analiza a arătat că, în aceeași perioadă, a fost observată o mișcare geomagnetică bruscă în aceeași regiune – o accelerare neașteptată a câmpului magnetic terestru.
Deși evenimentele de acest tip sunt rare, corelarea celor două fenomene – gravitațional și magnetic – sugerează că ambele ar putea avea o origine comună, în interiorul planetei, în zona mantalei.
Legătura dintre gravitație și dinamica mantalei Pământului
Anomaliile gravitaționale reprezintă abateri de la valorile teoretice ale câmpului gravitațional într-un anumit punct de pe glob. Aceste abateri pot apărea din cauza variațiilor densității rocilor aflate în subsol sau a deplasării unor mase uriașe de material în interiorul Pământului.
În cazul de față, cercetătorii francezi cred că semnalul observat este rezultatul unor redistribuiri rapide de masă în manta inferioară, provocate de modificări temporale ale unei tranziții minerale complexe. În adâncimile mantalei, unde presiunile și temperaturile sunt uriașe, principalul mineral prezent este bridgmanitul, o formă densă de silicat de magneziu.
Când condițiile interne se modifică, bridgmanitul își poate schimba structura sau poziția, generând deplasări de masă la scară continentală. Aceste schimbări pot produce variații detectabile în câmpul gravitațional al Pământului, dar și în câmpul magnetic, întrucât mișcarea materialelor din adâncuri afectează modul în care curenții de convecție transportă energie și particule încărcate electric.
„Astfel de redistribuiri rapide pot provoca oscilații gravitaționale și sacadări geomagnetice, oferind indicii despre activitatea internă a mantalei – o regiune pe care nu o putem observa direct”, se precizează în raportul echipei.
Pe scurt, această „anomalie gravitațională” nu înseamnă că forța gravitației s-a modificat brusc pentru oameni sau navele care traversau Atlanticul, ci că sateliții au detectat o variație subtilă, dar semnificativă, în atracția gravitațională a planetei în acea zonă, semn al unei schimbări profunde în interiorul Terrei.
Ce înseamnă descoperirea pentru știință și pentru înțelegerea planetei noastre
Importanța acestei descoperiri depășește simpla înregistrare a unei anomalii. Pentru geofizicieni, evenimentul din 2007 reprezintă o fereastră rară către procesele ascunse din adâncurile Pământului, acolo unde se formează dinamica tectonică și se generează câmpul magnetic global.
Până acum, modelele care explicau variațiile gravitaționale se bazau în principal pe fenomene de suprafață: topirea ghețarilor, redistribuirea apei oceanice sau mișcările scoarței. Însă datele actuale arată că mantaua – aflată la mii de kilometri adâncime – are un rol mult mai activ decât se credea în modelarea câmpului gravitațional.
De asemenea, coincidența cu o schimbare bruscă a câmpului magnetic sugerează o interdependență între procesele geodinamice și cele magnetice, oferind o posibilă explicație pentru fenomene precum deplasarea polilor magnetici sau variațiile bruște ale intensității magnetice.
Studiul ar putea contribui la îmbunătățirea modelelor climatice și geofizice, întrucât modificările gravitaționale influențează distribuția apei, mișcarea curenților oceanici și chiar stabilitatea plăcilor tectonice. În plus, cercetarea oferă o nouă metodă de monitorizare a interiorului Pământului, folosind sateliți și analize gravitaționale în locul forajelor directe, imposibile la asemenea adâncimi.
Pentru moment, misterul anomaliei gravitaționale deasupra Atlanticului rămâne deschis, dar implicațiile sale sunt uriașe. Descoperirea arată că planeta noastră nu este un corp static, ci un sistem dinamic, aflat într-o continuă transformare. În tăcerea adâncurilor, acolo unde magma și mineralele se mișcă lent, se nasc semnale subtile – semnale care, odată descifrate, pot spune povestea adevărată a Pământului.