Numele unui român nu încape pe noul buletin electronic: are 18 cuvinte. Cazurile neobișnuite cu care se confruntă Evidența Populației

După două decenii de pregătiri și planuri, România a început oficial tranziția către cartea de identitate electronică. Noul document este menit să simplifice interacțiunile cetățenilor cu statul și să ofere un nivel crescut de securitate, dar autoritățile deja se confruntă cu situații inedite.

Cătălin Giulescu, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor, a povestit despre unul dintre cele mai neobișnuite cazuri: un român are numele compus din nu mai puțin de 18 cuvinte – prea lung pentru a încăpea pe noul buletin.

„Suntem obișnuiți ca la Evidența Persoanelor să avem niște standarde și șabloane în care să încadrăm toți cetățenii. Avem în România un cetățean al cărui nume de familie este compus din șapte cuvinte, iar prenumele său conține 11 cuvinte. Nu avem cum să emitem cartea electronică de identitate pentru acest caz: chiar dacă am folosi întregul spațiu al cărții, nu am putea încadra toate cele 18 cuvinte. Au existat foarte multe probleme de acest fel” a declarat acesta.

Primele buletine electronice, disponibile din aprilie

Lansarea oficială a buletinelor electronice a avut loc în județul Cluj, iar autoritățile plănuiesc extinderea acestui proces la nivel național în lunile următoare. Potrivit lui Giulescu, în săptămâna dinaintea Paștelui, documentul digital va fi disponibil și în București, urmând ca apoi să fie introdus și în Ilfov.

Obiectivul autorităților este ca, din luna mai, cererile pentru cartea de identitate electronică să poată fi depuse în cel puțin șapte municipii din fiecare județ.

Imagine rară cu copiii lui Nicolae al României și ai Alinei Binder. Ce mari au crescut Alexandra și Mihai

Mihaela Tatu, noi dezvăluiri despre plecarea de la Antena 1: ”Sufăr până nu mai pot”

Pe lângă avantajele legate de securitate, noul buletin va conține și opțiuni suplimentare, precum menționarea prenumelor părinților sau a locului nașterii, pentru a răspunde nevoilor tot mai frecvente ale cetățenilor.

Situații neprevăzute: nume prea lungi și date imposibile

Digitalizarea masivă a datelor a scos la iveală și erori din trecut. Oficialii au descoperit, spre exemplu, cazuri în care funcționarii de stare civilă au greșit numele cetățenilor sau au înregistrat evenimente la date care nu există în calendar. Unul dintre cele mai surprinzătoare exemple a fost o naștere înregistrată pe… 30 februarie 1974.

„A trebuit să introducem forțat acel act pentru a-l putea modifica ulterior”, a explicat Giulescu, precizând că sistemul nu accepta data respectivă.

Tot el a menționat că în România există un cetățean cu un nume compus din 18 cuvinte, prea lung pentru a putea fi tipărit pe cartea electronică de identitate, ceea ce a forțat autoritățile să caute soluții personalizate.

Cartea electronică nu este obligatorie

Deși noul document devine treptat standardul, românii nu sunt obligați să îl accepte. Cei care nu doresc un buletin electronic vor putea solicita, în continuare, cartea de identitate simplă, modelul clasic, începând cu data de 20 mai 2025.

„Cetățenii care nu-și doresc o carte de identitate electronică vor putea opta pentru varianta simplă. Cele două tipuri de acte vor circula în paralel”, a explicat Giulescu în cadrul unei dezbateri publice.

77 de milioane de acte de stare civilă, digitalizate

Un alt pas important în digitalizarea administrației îl reprezintă sistemul electronic de stare civilă, care a devenit funcțional la finalul lunii martie. Acesta gestionează acte de naștere, căsătorie și deces emise începând cu anul 1921. Potrivit șefului Evidenței Populației, baza de date include 77 de milioane de documente deja integrate în format digital.