23 sept. 2025 | 11:06

Jucăria-fenomen Kendama nu e originară din Japonia, aşa cum se credea. Povestea obiectului din mâna oricărui puşti

CHESTII
Share
Jucăria-fenomen Kendama nu e originară din Japonia, aşa cum se credea. Povestea obiectului din mâna oricărui puşti
Kendama, jucăria care face furori printre puşti (Foto: Pixabay)

După câțiva ani în care părea uitată, kendama, jucăria de lemn care a făcut furori înainte de pandemie, revine spectaculos în rândul copiilor și adolescenților din România. Spre bucuria părinților, această pasiune îi ține departe de ecrane și le dezvoltă abilități practice, cum ar fi coordonarea, echilibrul și concentrarea.

Unde a fost inventată jucăria-fenomen Kendama?

Pe rețelele de socializare, părinții povestesc cum micuții lor nu se mai despart de kendama, o iau cu ei la școală și chiar organizează mici campionate în pauze. În multe cazuri, jocul a devenit preocuparea centrală din timpul liber.

Kendama, originară din Japonia, este alcătuită dintr-un mâner de lemn (ken), o bilă (tama) și o sfoară care le leagă. Piesa are mai multe cupe de dimensiuni diferite și o țepușă pe care bila poate fi fixată. În cultura niponă, jucăria a devenit atât de populară încât Ministerul Educației a publicat chiar și un ghid oficial pentru a fi distribuit în școli.

Deși japonezii au dus kendama la rang de artă, rădăcinile jocului par să fie europene. În Franța era cunoscut sub numele de „bilboquet”, iar în Anglia ca „cup-and-ball”. Primele mențiuni datează încă din secolul al XVI-lea, la curtea regelui Henri al III-lea, unde era folosit ca exercițiu pentru coordonarea ochi-mână, cu legături evidente la practicile de vânătoare.

Jocul a ajuns în Japonia prin Nagasaki, pe Drumul Mătăsii, în 1777, și a cunoscut o mare popularitate, mai ales în perioada Edo. După ce a fost dat uitării în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, kendama a renăscut în anii ’60. În 1975 s-a înființat Asociația Kendama din Japonia, care a standardizat jucăria și a organizat primele competiții oficiale.

Cum a ajuns kendama cunoscută în toată lumea

Globalizarea și internetul au făcut ca kendama să devină rapid cunoscută și în afara Japoniei. În 2008, în Marea Britanie s-a fondat o asociație dedicată acestui joc, iar primul turneu oficial a atras numeroși pasionați.

În România, kendama a atins apogeul în anii 2016–2017, când a devenit un adevărat fenomen urban. Comunitățile de jucători s-au format atât offline, cât și online, iar competițiile au atras sportivi profesioniști. Printre cei care au contribuit la popularizarea ei s-a numărat și artistul CRBL.

De atunci interesul s-a mai diminuat, dar odată cu pandemia și creșterea TikTok-ului, kendama a revenit în atenția noilor generații. Astăzi, adolescenții o consideră un hobby cool, iar părinții o văd ca pe o alternativă sănătoasă la timpul petrecut pe telefon.

Prețurile pentru o kendama variază între 50 și 200 de lei, iar modelele se găsesc ușor în magazine. Cu tradiție, istorie și beneficii evidente, această jucărie reușește din nou să cucerească inimile copiilor și să readucă un strop de echilibru în lumea digitală.