Harta „comorilor” din adâncurile Ucrainei, miză strategică în acordul cu SUA pentru acces la grafit, litiu și metale rare

După luni de incertitudine și tensiuni diplomatice, Ucraina și Statele Unite au semnat în cele din urmă un acord crucial privind cooperarea în exploatarea resurselor naturale. În centrul atenției se află ceea ce experții numesc „comoara din subteran”: zăcăminte uriașe de grafit, litiu, titan și metale rare, vitale pentru industriile de apărare, energie verde și tehnologie de vârf. Acordul survine pe fondul unei rivalități globale tot mai acute pentru controlul resurselor esențiale, dar și al ocupării unei părți semnificative din aceste zăcăminte de către Rusia.

Pentru Statele Unite, parteneriatul cu Ucraina este mai mult decât o chestiune economică: este un gest strategic menit să reducă dependența globală de China și să transmită Moscovei un semnal clar privind sprijinul american pentru suveranitatea ucraineană. Iar pentru Kiev, acordul ar putea deschide porțile unei reconstrucții bazate pe investiții, tehnologie occidentală și valorificarea unei bogății până acum ignorate.

O resursă uriașă, subexplorată

Potrivit estimărilor Serviciului Geologic de Stat al Ucrainei, țara deține circa 5% din rezervele mondiale de „materii prime critice” — acele minerale esențiale pentru tranziția energetică, digitalizare și producția militară. Ucraina se clasează în top 5 mondial la rezervele de grafit (19 milioane de tone dovedite), folosit în bateriile pentru mașini electrice, și deține o treime din zăcămintele de litiu ale Europei, metalul central al tehnologiei moderne.

Pe lângă acestea, Ucraina mai are 7% din rezervele europene de titan — metal strategic în industria aerospațială și nucleară — precum și zăcăminte importante de beryliu, uraniu, cupru, cobalt, nichel, argint, zinc și mangan. În plus, țara deține și importante rezerve de metale rare — un grup de 17 elemente indispensabile în producția de turbine eoliene, rachete, echipamente electronice și alte tehnologii de vârf.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Totuși, doar 15% dintre cele circa 20.000 de zăcăminte identificate în Ucraina erau exploatate în mod activ înainte de invazia rusă din 2022. Lipsa investițiilor și dificultățile tehnologice au menținut aceste „comori” în stare latentă, în ciuda potențialului enorm.

O parte din resurse, în mâinile Rusiei

Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Sviridenko, aproximativ 350 de miliarde de dolari în resurse minerale se află în prezent în teritorii ocupate de Rusia. O evaluare realizată în 2022 de firma canadiană SecDev arăta că Moscova controlează 63% din minele de cărbune ale Ucrainei și circa jumătate din rezervele de mangan, cesiu, tantal și metale rare.

„Aceste resurse adaugă o dimensiune strategică agresiunii Rusiei”, explică Dr. Robert Muggah, specialist în geopolitică. Potrivit lui, prin ocuparea acestor zăcăminte, Kremlinul sabotează indirect economia ucraineană, își consolidează propria bază industrială și influențează lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime critice.

Harta resurse minerale Ucraina. (Sursă BBC)

De ce vrea SUA acces la mineralele Ucrainei

Mineralele rare și critice sunt considerate „coloana vertebrală a economiei secolului XXI”, conform unor analiști ai Departamentului Trezoreriei din SUA. Acestea sunt esențiale pentru energia regenerabilă, infrastructura industrială și tehnologia militară. Până acum, China domina piața globală, controlând aproximativ 75% din producția de metale rare. Într-un context tensionat, în care Beijingul a restricționat exporturile către SUA, Washingtonul caută alternative.

În decembrie, China a interzis complet exportul unor elemente rare către SUA, escaladând războiul comercial declanșat de administrația Trump prin impunerea de noi tarife. Acordul cu Ucraina, semnat după o apropiere diplomatică între Trump și Zelenski în timpul funeraliilor Papei Francisc, are astfel și o valoare simbolică: un răspuns ferm la presiunea chineză și un gest de reafirmare a sprijinului american față de Kiev.

Un parteneriat controversat, dar cu potențial

Documentul semnat prevede nu doar colaborarea în domeniul mineralelor, ci și crearea unui fond de investiții menit să atragă capital și expertiză internațională în economia ucraineană. Deși unii critici au catalogat oferta inițială americană drept „colonială”, Kievul a acceptat termenii în ideea unei dezvoltări comune, mai ales în condițiile în care nu poate valorifica singur aceste resurse.

„Avem nevoie de tehnologia pe care industria minieră ucraineană nu o are”, a declarat Iryna Suprun, directoarea Geological Investment Group. „Vom obține capital, vom crea locuri de muncă și vom genera venituri fiscale pentru stat.”

În plan strategic, Donald Trump a sugerat că prezența contractorilor americani în Ucraina ar putea funcționa și ca garanție de securitate împotriva Rusiei, însă oficialii ucraineni și europeni susțin că o astfel de măsură nu poate înlocui angajamentele formale de apărare.

O miză geopolitică în plină adâncire

Acordul privind mineralele vine într-un moment în care Ucraina caută nu doar reconstrucția infrastructurii, ci și repoziționarea sa ca furnizor cheie în lanțurile de aprovizionare critice pentru viitorul global. Dacă va reuși să valorifice „comorile” din subteranul său, Kievul ar putea transforma resursele naturale dintr-o vulnerabilitate geopolitică într-un atu strategic, economic și diplomatic.

Rămâne de văzut dacă promisiunile se vor transforma în exploatare reală — dar, cel puțin pe hârtie, Ucraina are ceea ce lumea își dorește cel mai mult în prezent: acces la mineralele viitorului.