Germania blochează inițiativa UE de supraveghere a conversațiilor private: sfârșitul planului „Chat Control”

Germania a anunțat oficial că se opune reglementărilor controversate propuse la nivel european, cunoscute sub numele de Chat Control, care ar fi permis scanarea obligatorie a comunicațiilor private pentru detectarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Anunțul survine după presiuni masive din partea organizațiilor de apărare a drepturilor digitale și a industriei tehnologice. Poziția Berlinului face aproape imposibilă adoptarea regulii în Consiliul UE.

Propunerea oficială, denumită Regulamentul pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor (CSA Regulation), ar impune operatorilor de servicii de comunicare — precum WhatsApp, Signal sau altele — să execute filtre bazate pe inteligență artificială pentru a detecta și bloca conținutul ilegal (imagini, video, linkuri) chiar și înainte ca mesajele să fie criptate. Astfel, conceptul de criptare completă end-to-end (E2EE) ar fi subminat în mod fundamental.

Ce presupune Chat Control și de ce stârnește polemică

Criticii susțin că o astfel de abordare echivalează cu o formă de supraveghere în masă: orice mesaj, fotografie sau videoclip ar putea fi analizat automat, ceea ce creează riscuri majore pentru intimitate, securitate și libertatea de exprimare. Organizaţiile de drepturi digitale avertizează că tehnologiile obligatorii impuse platformelor ar fi ineficiente, cu rate mari de fals pozitive și negative, și ar putea duce la eliminarea anonimatului online — cu impact negativ asupra activiștilor, jurnaliștilor sau persoanelor vulnerabile.

Mai mult, peste 400 de cercetători din 33 de țări au semnat o scrisoare deschisă în care solicită blocarea măsurii, argumentând că algoritmii de detecție la scară masivă nu pot fi fiabili și că riscurile pentru securitatea datelor sunt majore. În plus, sistemele de verificare a vârstei utilizatorilor, propuse ca măsură suplimentară, ar putea conduce la colectarea excesivă de informații personale și la excluderea celor fără identitate digitală.

Rolul decisiv al Germaniei în votul european

Pentru a deveni lege, propunerea trebuie să fie adoptată în Consiliul UE prin majoritate calificată, ceea ce implică sprijinul statelor care însumează cel puțin 65 % din populația Uniunii Europene. Germania, cu circa 83–84 de milioane de locuitori, adică aproape o cincime din totalul populației UE, deține un rol esențial în echilibrarea voturilor.

Până acum, 15 state își exprimaseră sprijinul pentru propunere, dar fără Germania nu se atinge pragul necesar. Țara s-a alăturat celor care se opun — precum Olanda, Polonia, Belgia și Austria — și astfel a consolidat o „minoritate de blocaj”, capabilă să împiedice adoptarea reglementării.

Jens Spahn, membru al Bundestagului din partea CDU, a declarat că supravegherea generalizată a chat-urilor „ar fi ca deschiderea tuturor scrisorilor doar pentru a vedea dacă ceva ilegal este inclus”. Oficialul a subliniat că guvernul german nu va permite o asemenea intruziune în viața privată a cetățenilor.

Această poziție este decisivă nu doar pentru soarta regulamentului CSA, ci și pentru direcția viitoarelor politici europene privind criptarea și protecția datelor. Germania a transmis un semnal clar că securitatea digitală și drepturile fundamentale nu pot fi negociate sub pretextul siguranței.

Presiuni, amenințări și perspective

Companii precum Signal sau Tuta Mail au amenințat că se vor retrage din Uniunea Europeană dacă legislația va fi adoptată, susținând că ar fi imposibil să mențină criptarea end-to-end în condițiile impuse. Meredith Whittaker, președinta Signal, a explicat că o astfel de lege ar transforma fiecare dispozitiv într-un instrument de supraveghere, vulnerabil pentru hackeri și regimuri autoritare.

Pe de altă parte, susținătorii Chat Control argumentează că protejarea copiilor de exploatare online justifică aceste intruziuni. Totuși, majoritatea experților în criptografie și drepturile omului avertizează că scopul nobil nu scuză mijloacele, mai ales când acestea pot fi folosite abuziv împotriva cetățenilor nevinovați.

În plus, după ce Germania și-a clarificat poziția, state precum Italia, Suedia și Belgia au început să-și reevalueze propriile decizii, semn că presiunile politice și publice continuă să se intensifice înaintea votului final programat pe 14 octombrie 2025.

În concluzie, opoziția Germaniei reprezintă o victorie semnificativă pentru apărarea confidențialității și a libertății digitale în Europa. Dacă legea Chat Control nu va fi adoptată în forma actuală, Uniunea Europeană va trebui să găsească soluții alternative pentru combaterea abuzului online asupra copiilor, fără a transforma internetul într-un mecanism de supraveghere permanentă. Decizia Berlinului arată că protejarea copiilor și protejarea intimității nu trebuie să se excludă reciproc — dar este nevoie de tehnologii etice, transparente și compatibile cu drepturile fundamentale.