Filmul românesc „Jaful secolului”, un film care ridică întrebări grele despre diaspora și raportul României cu Occidentul. Când îl vezi în cinema
Pe 23 septembrie, în cinematografele din România va ajunge „Jaful secolului”, noul film regizat de Teodora Ana Mihai și scris de Cristian Mungiu. Inspirat dintr-un caz real, lungmetrajul nu este doar o poveste cu suspans și acțiune, ci și o oglindă pusă în fața felului în care românii din diaspora trăiesc, muncesc și sunt priviți de societățile unde aleg să se stabilească. Întrebările ridicate de poveste merg mult dincolo de o simplă crimă spectaculoasă: ce înseamnă să fii român plecat la muncă în Occident, cât de greu se face integrarea și cât de ușor se perpetuează prejudecăți și frustrări?
Filmul, distribuit de Forum Film, a fost deja recompensat cu premii importante în festivaluri internaționale și promite să stârnească discuții aprinse și în țară. Nu întâmplător, povestea celor trei români care pun la cale un jaf de milioane după ce au fost tratați drept „cetățeni de mâna a doua” atinge un nerv sensibil și deschide o dezbatere pe care, de multe ori, preferăm să o evităm.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/08/JAFUL-SECOLULUI-FEED-POSTER-1080x1080-1-575x575.jpg)
De la muncă grea la gesturi extreme
Personajele principale – Adrian, Iță și Ginel – sunt imaginea unor destine frânte între dorința de a-și construi o viață mai bună și realitatea crudă a emigrării. În Țările de Jos, unde Ginel (Ionuț Niculae) și Natalia (Anamaria Vartolomei) se luptă să facă bani pentru copilul rămas în Tulcea, munca înseamnă epuizare și umilință. În contrast, Iță și Adrian trăiesc mai mult din mici șmecherii și din ceea ce câștigă iubitele lor.
Totul se schimbă când Natalia povestește că a fost agresată într-un club. Din acel moment, furia și frustrarea celor trei se transformă în planul unui jaf spectaculos. În mai puțin de două minute, reușesc să fure tablouri în valoare de peste 20 de milioane de euro. Dar, cum se întâmplă adesea în poveștile inspirate din realitate, nimic nu rămâne simplu, iar ceea ce părea o răzbunare justificată devine o spirală de complicații.
Această parte a filmului pune accent nu doar pe tensiunea narativă, ci și pe un adevăr incomod: românii plecați la muncă în străinătate se confruntă adesea cu discriminare și lipsă de respect. Mulți dintre ei, deși muncesc din greu și trimit bani acasă, rămân prinși între două lumi – nici complet acceptați în Occident, nici cu adevărat întorși acasă.
O oglindă a relației României cu Occidentul
Scenaristul Cristian Mungiu explică faptul că „Jaful secolului” nu e doar un thriller, ci și o invitație la reflecție asupra felului în care România se raportează la Occident. Între suveranism și progresism, între complexe de inferioritate și dorința de recunoaștere, românii trăiesc o relație ambiguă și adesea dureroasă cu lumea occidentală.
Regizoarea Teodora Ana Mihai, care a crescut între România comunistă și Occident, subliniază și ea acest contrast: „Aparțin ambelor lumi, sau poate niciuneia. Această poziție mă obligă să mă confrunt cu aceste teme incomode.” Pentru ea, „Jaful secolului” devine o explorare tragicomică a diferențelor de mentalitate, a prejudecăților și a incapacității de a construi punți reale între societăți.
Aceste teme nu sunt doar cinematografice. Ele au ecou în realitatea cotidiană, în felul în care românii migranți sunt adesea priviți cu suspiciune, iar în România, străinii care vin să muncească sunt tratați la rândul lor cu rezervă. Filmul ridică întrebarea: nu cumva perpetuăm aceleași tipare de respingere pe care le reproșăm altora?
Premii internaționale și o distribuție impresionantă
„Jaful secolului” nu este doar un film cu mesaj puternic, ci și o realizare cinematografică remarcabilă. A câștigat Premiul Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, Marele Premiu la Varșovia și Tokyo, precum și Balkan Film Award la Sofia. Anamaria Vartolomei, aflată la primul ei rol în limba română, a fost recompensată cu Premiul pentru cea mai bună actriță la Tokyo, confirmând încă o dată ascensiunea ei internațională.
Distribuția reunește nume cunoscute – de la Ionuț Niculae și Rareș Andrici, la Macrina Bîrlădeanu și Alexandru Potocean. Imaginea este semnată de Marius Panduru, iar scenografia de Simona Pădurețu, ceea ce garantează o experiență vizuală puternică. Producția este o coproducție complexă România-Belgia-Olanda, susținută de nume mari din industria europeană, precum Jean-Pierre și Luc Dardenne.
Toate aceste detalii fac din „Jaful secolului” nu doar un film de văzut pentru poveste, ci și o experiență care poate genera dezbatere. Este o producție care pune întrebări despre identitate, muncă, prejudecată și raportul cu Occidentul, subiecte care, deși incomode, sunt mai actuale ca oricând.
Cu umor negru, cu scene tensionate și cu o poveste bazată pe fapte reale, „Jaful secolului” îți propune să privești dincolo de ecran și să reflectezi la ce înseamnă să fii român în lumea de azi. Premiera din 23 septembrie nu aduce doar un film spectaculos, ci și o temă care te privește direct, fie că trăiești în România sau faci parte din diaspora.