Fenomenul de burnout, poate cauza tuturor bolilor secolului, fie ele psihice sau fizice. Cum îți dai seama că ești într-un mediu toxic, cum ieși din el
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/ce-este-fenomentul-burnout-relatii-toxice-la-munca-scaled.jpg)
Fenomenul de burnout la locul de muncă a devenit o problemă globală tot mai frecventă și care afectează milioane de angajați din diverse domenii, dintre cele mai diverse.
Definit ca fiind un sindrom de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzat de stresul prelungit la locul de muncă, burnout-ul poate duce la scăderea productivității, probleme de sănătate fizică și psihică, precum și la deteriorarea relațiilor cu prietenii și familia, într-un final.
Un factor major care contribuie la apariția burnout-ului este mediul toxic de muncă, caracterizat prin presiune mare, lipsa recunoașterii meritelor, relații tensionate cu superiorii, precum și o cultură organizațională defectuoasă, în general.
Și, pentru că fenomenul este unul care poate afecta pe toată lumea și, mai ales, dat fiind faptul că devine din ce în ce mai răspândit, îmi propun să analize cauzele burnout-ului, dar și caracteristicile mediilor toxice de la muncă, plus modalitățile prin care angajații și angajatorii pot preveni și combate aceste probleme.
Important este, până la urmă, să vezi semnele la timp și să nu lași situația să se agraveze.
Care sunt cauzele burnout-ului la locul de muncă
Burnout-ul nu apare brusc, ci se dezvoltă treptat, ca urmare a unor factori cumulativi de stres și suprasolicitare.
Atunci când angajații sunt copleșiți de sarcini și termene limită ireale, ei pot ajunge, spre exemplu, rapid la epuizare. Lipsa pauzelor „umane” și a timpului de refacere agravează situația, din păcate.
La fel se întâmplă și atunci când angajații nu au autonomie în ceea ce privește luarea deciziilor și sunt nevoiți să urmeze directive rigide fără posibilitatea de ajustare la nevoile lor. Fix acela este momentul când se instalează stresul – și știm cu toții că stresul este primul pas orice e rău în lumea asta.
Mai mult, dacă simți că muncești, dai totul din tine, dar nu ți se recunoaște munca depusă printr-o formă sau alta, fie ea materială sau chiar de tipul „Bravo, ai făcut bine!”, se crează, fără dar și poate, un mediu propice pentru instalarea burnout-ului.
Relațiile tensionate cu colegii sau superiorii creează, de asemenea, un mediu ostil, în care angajații se simt nesiguri și stresați.
Evident, n-am zis absolut nimic din ceea ce nu se știa deja, însă sunt sigură că nu toți realizează cât de importantă este liniștea la locul de muncă. O vorbă bună, spusă la momentul potrivit, poate face minuni. În caz contrar, duce la frustrare, iar frustrarea duce la stres. Nu trebuie să-ți repet la ce duce stresul pentru că deja știi.
Cerințele neclare și lipsa suportului managerial, iată un alt factor care duce la haos atât în departamente, cât și în capul angajatului. Lipsa unor obiective clare și sprijinul insuficient din partea conducerii determină nesiguranță și confuzie, contribuind la stresul cronic.
Nu în ultimul rând, lipsa timpului liber, a odihnei și a timpului petrecut cu familia duce la suprasolicitare și epuizare emoțională „fără număr”.
Despre mediile toxice la locul de muncă
Un mediu toxic de muncă este definit printr-o cultură organizațională defectuoasă, unde predomină comportamente negative, lipsa respectului și presiunea constantă asupra angajaților.
Pentru a simplifica cât mai mult, am să-ți fac o listă din care să înțelegi care sunt semnele pe care să le urmărești:
- Micromanagementul excesiv: angajații sunt supravegheați în mod constant, fără a li se oferi libertate de decizie.
- Lipsa comunicării deschise: feedback-ul este inexistent sau doar negativ, iar angajații nu au posibilitatea de a-și exprima opiniile fără teama de represalii.
- Cultura fricii: amenințările, favoritismul și pedepsirea greșelilor creează un mediu stresant, în care angajații se tem constant pentru locul de muncă (partea asta este, ce-i drept, un pic mai rar întâlnită, dar nu înseamnă că nu există).
- Lipsa sprijinului din partea conducerii: managerii nu sunt interesați de bunăstarea angajaților și nu iau măsuri pentru a preveni stresul excesiv.
- Relații tensionate între colegi: rivalitatea nesănătoasă, bărfele și lipsa colaborării creează un climat ostil, unde angajații nu se simt sprijiniți (din nou, rar, dar se întâmplă).
Efectele burnout-ului nu ar trebui neglijate
Impactul negativ al acestor factori este profund și se răsfrânge atât asupra sănătății angajaților, cât și asupra performanței organizaționale, chiar dacă mulți își dau seama de acest lucru abia când este prea târziu.
Astfel, pot interveni probleme psihice, burnout-ul fiind asociat cu anxietate, depresie, lipsa motivației și sentimente de neputință, de abandon.
Imediat se vor instala, de asemenea, și probleme de sănătate fizică, fiindcă epuizarea poate duce la insomnie, dureri de cap, probleme digestive și afecțiuni cardiovasculare.
Scăderea productivității ar trebui să-i intereseze, în schimb, pe cei aflați în funcții de conducere: angajații demotivați și obosiți sunt mai puțin eficienți, iar calitatea muncii scade semnificativ.
Tot în defavoarea șefilor: angajații pot recurge la concedii medicale sau chiar la demisie pentru a scăpa de stresul cronic.
Soluții pentru prevenirea și combaterea burnout-ului
Atât angajații, cât și angajatorii pot lua măsuri pentru a preveni și combate burnout-ul și toxicitatea la locul de muncă, important este să se vrea.
Spre exemplu, esențială este stabilirea unor limite clare între muncă și viața personală. Este important ca angajații să nu fie nevoiți să muncească peste program prea des, iar atunci când o fac, să simtă că merită efortul.
Promovarea unui climat organizațional pozitiv ar trebui, de asemenea, să fie un standard. Managerii trebuie să încurajeze comunicarea deschisă și colaborarea. Din nou, important este să se vrea.
Mai mult, feedback-ul pozitiv și recompensele pentru munca bine făcută cresc motivația și satisfacția la locul de muncă.
Deși treaba asta poate părea un pic din altă țară, dacă nu chiar de pe altă planetă, oferirea de sprijin psihologic poate aduce beneficii. Sesiunile de consiliere sau workshop-urile despre gestionarea stresului pot ajuta angajații să facă față presiunilor.
Aș spune, de asemenea, că posibilitatea de a lucra remote sau de a avea un program flexibil ajută la reducerea stresului, dar dacă opțiunea aceasta nu este coroborată cu altele, foarte posibil să fie cât se poate de insuficient.
Epilog întru revenire
Așa cum sugeram anterior, ai putea fi tentat să spui că burnout-ul este, poate, un moft, iar dacă asta crezi cu adevărat, probabil că nu ai o părere diferită nici despre depresie. Te asigur că ambele există și, mai mult, uneori se întretaie într-un mod extrem de distructiv.
Poate ai auzit ici-colo despre oameni care și-au luat viața din cauza unui loc de muncă stresant și te-ai gândit: „Uite, ce fraier, cum să faci așa ceva?”. Din nou, țin să te asigur că sentimentele întunecate se pot ivi în mintea absolut oricui, oricât de ancorat de realitate ar fi. Tot ceea ce trebuie să se întâmple este să te trezești brusc într-un cumul de factori absolut negativ, iar de acolo totul se întâmplă exact așa cum pică zăpada în avalanșă pe munți: aparent inofensiv, în realitate mortal.
Nu neglija semnele, atunci când apar, chiar dacă ai tendința să crezi că nu vei mai găsi niciodată un loc de muncă. Evident, dacă nu ai un venit suplimentar, ai nevoie de un salariu, însă în cazul acesta, dacă ai parte de un mediu toxic în care nu simți că te reprezintă, începe liniștit căutarea unui alt loc de muncă, iar atunci când l-ai găsit, nici nu te mai uita înapoi. Loialitatea este o calitate, desigur, însă nu atunci când nu este apreciată, ba dimpotrivă, exploatată.
Pe final, tot ceea ce îți pot dori ție, cititorule, este să ai grijă de tine, de mintea și de trupul tău, pentru că atunci când nu te îngrijești de tine, sunt șanse mici spre deloc să o poți face cu cei dragi ție, fie că vorbim despre familie, prieteni sau animale de companie.