Dreptul la moștenire pentru cei care nu sunt rude sau moștenitori direcți. Ce spune legea despre persoanele care au oferit îngrijire

Dreptul asupra bunurilor persoanelor întreținute este un subiect complex, reglementat de legislația civilă română prin două instituții distincte: obligația legală de întreținere și contractul de întreținere. Deși ambele au scopul comun de a asigura întreținerea unei persoane, ele diferă semnificativ în ceea ce privește efectele juridice și drepturile asupra bunurilor implicate.

Ce este obligația legală de întreținere

Conform articolelor 513-534 din Codul Civil, obligația legală de întreținere este o datorie exclusivă între persoanele prevăzute de lege, precum soți, rude în linie dreaptă sau frați și surori. Această obligație are un caracter strict personal, încetând automat la decesul debitorului sau creditorului, cu excepția cazurilor expres menționate de lege.

Un aspect important este că obligația legală de întreținere nu conferă niciun drept asupra bunurilor persoanei întreținute. Această limitare derivă din natura juridică a obligației, care este determinată de legăturile de familie sau alte raporturi specifice prevăzute de lege. Legiuitorul a stipulat în mod clar că nimeni nu poate renunța anticipat la dreptul la întreținere, subliniind caracterul imperativ al acestei obligații, potrivit The Legal Badger.

Contractul de întreținere: drepturi și obligații

În contrast, contractul de întreținere, reglementat de articolele 2254-2263 din Codul Civil, este o convenție care poate fi încheiată atât cu titlu oneros, cât și cu titlu gratuit. Spre deosebire de obligația legală de întreținere, acest contract permite dobândirea de drepturi asupra bunurilor celui întreținut, în funcție de clauzele stabilite.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Citește și: Când se percepe impozit pe moștenire. Detaliul din Codul Fiscal care te poate lăsa fără o parte din bani și care sunt excepțiile

De exemplu, în cazul contractelor încheiate cu titlu oneros, debitorul întreținerii poate primi bunuri în schimbul obligației de a asigura întreținerea pe durata vieții creditorului. Regulile rentei viagere se aplică, consolidând astfel drepturile părților implicate.

Un principiu esențial în acest tip de contract este continuitatea obligației de întreținere. Potrivit articolului 2257 din Codul Civil, debitorul este obligat să asigure întreținerea chiar dacă bunurile oferite ca garanție și-au pierdut valoarea sau au dispărut, cu excepția cazului în care acest lucru s-a întâmplat din vina creditorului.

Citește și: Documentul care poate schimba regulile la succesiune și moștenire în România. Ce este mandatul de ocrotire

Protecția părților și flexibilitatea contractului

Pentru a proteja părțile implicate, legislația prevede mecanisme clare. De exemplu, contractul nu poate fi anulat sau modificat unilateral fără consecințe juridice, iar instanța poate interveni pentru a ajusta termenii contractuali în cazuri de imposibilitate obiectivă de a asigura întreținerea.

Un alt aspect important este posibilitatea înlocuirii întreținerii în natură cu o rentă. Dacă întreținerea în natură nu mai poate fi asigurată din motive obiective, instanța poate dispune plata unei sume de bani corespunzătoare. Această modificare nu afectează însă drepturile deja dobândite asupra bunurilor.

Citește și: Succesiunea în România fără bătăi de cap. Cum faci moștenirea că să nu te trezești cu costuri suplimentare

Contractul de întreținere poate include clauze care stabilesc în detaliu întinderea obligațiilor debitorului. Acestea pot varia de la asigurarea hranei și a locuinței până la acoperirea cheltuielilor medicale și organizarea înmormântării. În funcție de valoarea capitalului oferit și de condițiile sociale anterioare ale creditorului, părțile pot negocia termeni care să răspundă nevoilor ambelor părți.

Drepturile asupra bunurilor persoanei întreținute diferă semnificativ în funcție de izvorul obligației. În cazul obligației legale de întreținere, nu există posibilitatea dobândirii de drepturi asupra bunurilor, această obligație fiind strict reglementată de lege. În schimb, contractul de întreținere oferă părților mai multă flexibilitate și posibilitatea de a transfera bunuri în schimbul îngrijirii, în condiții clare și echitabile.