De ce porumbul are întotdeauna un număr par de rânduri și care este explicația științifică

Puține lucruri par mai banale decât un știulete de porumb, dar în spatele rândurilor perfect aliniate de boabe se ascunde o curiozitate științifică fascinantă. Deși la prima vedere nu ne gândim la astfel de detalii, botaniștii și specialiștii în agronomie au observat de mult timp că porumbul are aproape întotdeauna un număr par de rânduri. Cum se explică acest fenomen și ce ne spune el despre modul de dezvoltare al acestei plante?

Un adevăr confirmat de știință

Chiar dacă nu este complet imposibil să existe excepții, găsirea unui știulete cu un număr impar de rânduri este extrem de rară, comparabilă cu a găsi „un ac într-un car cu fân”. Specialistul în știința alimentelor Bryan Quoc Le, doctor în filosofie și autor al volumului „150 de răspunsuri la întrebări despre știința alimentelor”, a explicat că porumbul este programat natural să formeze boabele în perechi. Din acest motiv, rezultatul final este, de cele mai multe ori, un număr par de rânduri.

Acest proces poartă numele de dublă fertilizare, un mecanism specific plantelor cu flori. Practic, în stadiile incipiente de dezvoltare, celulele din știulete cresc pe niște „creste” individuale, care ulterior se divid și se diferențiază în perechi. Aceste perechi continuă să se multiplice până când întregul știulete este format, ceea ce explică simetria și numărul par de rânduri.

Câte rânduri și câte boabe are un știulete de porumb

Dincolo de acest detaliu structural, și numărul de boabe de pe un știulete poate fi surprinzător. În general, un porumb mediu are între 14 și 18 rânduri, ceea ce însumează între 750 și 1.000 de boabe. Totuși, nu toate acestea sunt comestibile sau bune pentru recoltă. Agronomii de la Universitatea Purdue susțin că doar 400–600 de boabe sunt, de regulă, valorificate efectiv.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Simetria naturii și alte exemple asemănătoare

Fenomenul observat la porumb nu este unic în lumea plantelor. Multe legume din familia celor cu păstăi, precum soia, mazărea, fasolea verde sau arahidele, dezvoltă semințele în aranjamente simetrice. Arahidele sunt un exemplu tipic: în majoritatea cazurilor, coaja lor ascunde două nuci, rareori mai multe. La fel, și alte legume precum okra sau mazărea prăjită urmează acest tipar, demonstrând încă o dată că natura are tendința de a favoriza echilibrul și simetria.

Tipurile principale de porumb și utilizările lor

Deși toți știuleții păstrează regula rândurilor pare, varietatea de soiuri este impresionantă. În Statele Unite, de exemplu, sunt cultivate în special cinci tipuri de porumb:

• Porumb Dent – cel mai răspândit, folosit preponderent pentru hrana animalelor.
• Porumb Flint – cunoscut ca porumb indian, apreciat pentru boabele colorate utilizate în scop decorativ.
• Porumb dulce – cel mai consumat de oameni, ideal pentru fiert sau grătar.
• Porumb pentru făină – moale și amidonos, folosit pentru prepararea făinii și a șrotului.
• Porumb pentru floricele – cu boabe tari și dense, perfect pentru popcorn.

Fiecare tip are caracteristicile sale și se potrivește unor nevoi diferite, de la hrană zilnică la decor sau la gustări crocante.

De la ordinea simetrică a rândurilor până la diversitatea soiurilor, porumbul arată cât de fascinantă este natura atunci când îi observăm detaliile. Indiferent dacă îl savurăm la grătar, îl folosim ca hrană pentru animale sau îl admirăm ca element decorativ, știuletele de porumb rămâne un exemplu al modului în care știința explică frumusețea aparent banală a lumii din jurul nostru.