De ce cheltuim mai mult când suntem triști. Explicația psihologică

Te-ai surprins vreodată cumpărând impulsiv după o zi proastă sau căutând alinare în shopping după o dezamăgire? Nu ești singur(ă). Multe persoane observă că, în momentele de tristețe, tind să cheltuie mai mult decât de obicei. Acest comportament nu este întâmplător – cercetările demonstrează că starea emoțională influențează direct deciziile financiare. Dar de ce tristețea ne determină să scoatem mai des cardul din portofel?

Cum influențează emoțiile cheltuielile

Un studiu publicat în Psychological Science (2008) a evidențiat un fenomen numit „efectul tristeții asupra cheltuielilor” (sadness spending effect). Cercetătorii au descoperit că persoanele expuse la stimuli emoționali negativi erau dispuse să plătească mai mult pentru diverse produse decât cei care nu experimentaseră astfel de emoții.

Motivul? Tristețea generează o senzație de gol interior și de lipsă de control asupra vieții. Cumpărăturile devin astfel un mecanism de compensare, oferind o satisfacție imediată, deși, pe termen lung, pot avea efecte financiare negative.

Percepția alterată asupra valorii banilor

Un alt aspect interesant, identificat de cercetători de la Harvard Kennedy School (2013), este faptul că tristețea ne poate face să percepem banii ca fiind mai puțin valoroși.

Horoscop zilnic 4 aprilie 2025. Fecioarele primesc un semn clar de la Univers, Peștii trebuie să spună lucrurilor pe nume

Andreea Tonciu recunoaște că n-ar face față unui job la birou: „Să stau așa, plantă, nu mă plătește nimeni!”. Ce job ar prefera în schimb

Când suntem triști, creierul nostru caută recompense imediate și schimbări rapide pentru a compensa starea negativă. În acest context, suntem mai predispuși la cheltuieli impulsive, deoarece percepem mai greu impactul financiar real al acestora.

Dopamina și „euforia cumpărăturilor”

Shoppingul nu este doar o activitate, ci și un proces chimic. Achizițiile, mai ales cele realizate din dorință și nu din necesitate, declanșează eliberarea de dopamină – neurotransmițătorul responsabil cu senzația de plăcere. Un studiu din Journal of Consumer Psychology (2014) arată că acest val de dopamină explică de ce cumpărăturile pot fi percepute ca o „terapie”.

Problema? Efectul este temporar. După ce entuziasmul achiziției dispare, pot apărea vinovăția și regretul, ceea ce poate duce la un cerc vicios al cumpărăturilor emoționale.

Bărbați vs. femei: Cine este mai predispus la shopping emoțional?

Cercetările sugerează că femeile sunt mai influențate de stările emoționale în deciziile financiare, comparativ cu bărbații. Un studiu realizat de University of Michigan (2017) a arătat că femeile sunt mai predispuse să recurgă la shopping ca mecanism de confort, în timp ce bărbații văd cumpărăturile mai mult ca pe o activitate funcțională.

Acest fenomen poate fi explicat atât prin factori biologici, cât și sociali. Reclamele și strategiile de marketing vizează frecvent femeile, promovând ideea că shoppingul este un mijloc de relaxare și îngrijire personală, întărind astfel acest comportament.

Cum poți evita cumpărăturile emoționale

Dacă ai observat că cheltuiești mai mult când ești trist(ă), există câteva strategii simple care te pot ajuta să îți controlezi impulsurile:

• Identifică factorii declanșatori – Ține un jurnal al cheltuielilor și analizează dacă există un tipar între emoțiile tale și cumpărăturile impulsive.
• Aplică regula celor 24 de ore – Amânarea unei achiziții cu o zi îți poate oferi timp să analizezi dacă este cu adevărat necesară.
• Înlocuiește shoppingul cu alte activități – Sportul, meditația sau socializarea pot aduce aceleași beneficii chimice fără să afecteze bugetul.
• Stabilește un buget pentru „cheltuieli de răsfăț” – Alocarea unei sume fixe pentru achiziții spontane îți poate oferi un echilibru între satisfacție și responsabilitate financiară.