Cum pregătim copiii pentru întoarcerea în bănci. Sfaturile unui psiholog înaintea unui an școlar plin de incertitudini. „Un copil care se duce cu drag la școală va deveni un adult responsabil”. EXCLUSIV

Mai sunt doar câteva săptămâni până la sunetul clopoțelului, dar începutul noului an școlar se anunță dificil. Profesorii amenință cu greva, iar comasarea școlilor îi îngrijorează pe părinți și elevi. În acest context, Ioaneș Diana, psihoterapeut și consilier școlar, explică cum pot fi pregătiți copiii emoțional pentru școală și ce efecte pot avea aceste schimbări asupra lor.

Cum pregătim copiii pentru întoarcerea la școală? Ioaneș Diana, psiholog, a explicat factorii importanți

Începutul noului an școlar este, cel puțin deocamdată, programat pentru 8 septembrie, dar situația rămâne incertă. Noile măsuri luate de Guvern în domeniul educației stârnesc nemulțumiri. Profesorii amenință cu greva generală, iar comasarea școlilor poate avea consecințe pe termen lung, nu doar asupra logisticii, ci și asupra bunăstării și viitorului elevilor, indiferent de vârsta acestora.

Pentru a înțelege mai bine cum se pot pregăti elevii – dar și părinții – pentru noul început, am discutat cu Ioaneș Diana, psihoterapeut ce lucrează cu copii, adolescenți, adulți, cupluri și familii, dar și consilier școlar. Am aflat că pregătirea începe chiar cu câteva săptămâni înainte de a merge propriu-zis la școală.

„Un părinte ar trebui să-și pregătească cu una-două săptămâni înainte copilul pentru reîntoarcerea la școală. Nu ar fi rău dacă ar face o mică recapitulare a materiei parcurse în anii trecuți, sub formă unor jocuri sau a unor întrebări de cultură generală. Nu neapărat să se intre în detalii, probabil că nici părinții nu stăpânesc foarte bine toate domeniile științifice. Depinde, sigur, și de vârsta copilului”, a menționat specialista.

„Pregătim copilul să renunțe la ceva ce îi face plăcere”

Obiceiurile zilnice trebuie și ele ajustate după o perioadă de vacanță și relaxare. Îi putem aminti copilului că urmează să înceapă școala, ceea ce presupune ajustarea orelor de somn și de trezire. De asemenea, este util ca cei mici să participe la achiziționarea rechizitelor și la pregătirea unei liste cu cele necesare.

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

„Ar fi bine să i se reamintească copilului despre faptul că va începe un nou an școlar cu mai multă disciplină, cu mai multă rigoare. În general, copiii trebuie pregătiți pentru ceea ce va urma, mai ales dacă presupune un nivel de dificultate sporit, o activitate în care trebuie să facă un efort deosebit. Știm toți că, chiar și atunci când luăm copilul de la joacă, nu îl luăm brusc dintr-un joc; îl pregătim să renunțe la ceva ce-i face plăcere pentru ceva ce trebuie.

Rolul unui adult în educația copilului este de a trece de la principiul plăcerii, pe care funcționează copilul, la principiul realității, care presupune obligativitate, responsabilitate”, a subliniat psihoterapeuta.

Emoțiile cu care copiii se confruntă înainte de întoarcerea la școală și cum pot fi ele gestionate

Experta ne amintește că emoțiile copiilor sunt foarte diverse și depind nu doar de vârstă, ci și de „starea emoțională și structura pshihologică” a fiecărui copil. Cei care se află în fața unei schimbări mari, cum ar fi trecerea la o altă școală, pot fi plini de entuziasm și își fac planuri pentru noua etapă, dar, în același timp, pot simți și neliniște la gândul că pășesc într-un loc necunoscut.

Pentru părinți, este important să fie alături de ei, să observe aceste emoții și să le ofere sprijinul necesar, astfel încât începutul școlii să fie mai ușor și mai sigur.

„Depinde de copil. Dacă e nou în colectiv, începe clasa I, clasa 0, clasa pregătitoare, clasa a V-a la un alt liceu sau clasa a IX-a, evident că acea vacanță este plină de emoții legate de nou, de neliniște. Copilul își pune întrebări: ‘mă voi adapta?’. Dacă e mai mare, desigur.

Când copiii schimbă școala, de multe ori își fixează anumite targeturi: ‘vreau să fiu un copil popular’,’ vreau să-mi fac mai mulți prieteni’. În clasa a IX-a, unii își propun să fie primii din clasă, să fie cei mai buni, să facă tot ce n-au făcut în anii anteriori.

O schimbare este o șansă: să întâlnești alți oameni, să ai alți profesori, ești într-un nou colectiv, într-o altă etapă a vieții. Deci, unii văd schimbarea ca o oportunitate de afirmare. Alții, însă, o văd dificilă, se gândesc anxios la ea, regretă despărțirea de colegi, de diriginte, de anumiți profesori”, a explicat Diana Ioaneș.

Bullyingul și violența, două fenomene mai greu de controlat în contextul actual

În ultimii ani, cazurile de bullying au crescut, iar întoarcerea la școală devine mai dificilă pentru un elev care a avut parte de un astfel de tratament în trecut. În plus, social media influențează negativ direcția în care se îndreaptă fenomenul.

„Lucrurile sunt destul de dificile, complicate și diferă. Este un fenomen deja oarecum generalizat și destul de dureros. Bullyingul începe din clasele primare, în forme incipiente îl găsim chiar la grădiniță, iar apogeul este în clasele de gimnaziu, clasa a VI-a, a VII-a.

Psihologii, cei care lucrăm, în școli facem multe activități anti-bullying, dar fenomenul include multe aspecte din social media. Copiii nu mai au niciun fel de cenzură în accesul la internet, filmulețe. Și nu mai e o selecție, nu mai există filtrul care să îi protejeze. Preiau, astfel, o serie de modele negative.

Din păcate, părinții sunt mai puțin implicați pentru că trebuie să muncească mult și nu mai pot supraveghea copiii așa cum o făceau înainte, când aceștia aveau acces doar la cărți pentru copii. Fenomenul este amplu și uneori necesită ajutorul unui psiholog sau al unui consilier școlar care să se implice mai mult în clasă”, a explicat psihoterapeuta.

Întoarcerea la școală, mai dificilă anul acesta: „Ajungem cu 37-38 de elevi într-o clasă”

Diana Ioaneș, consilier școlar la rândul său, mărturisește că, în prezent, atât ea, cât și colegii săi din școli se confruntă cu dificultăți în a ajunge la toți elevii, fiind depășiți numeric. Nevoile fiecărui copil sunt diferite și complexe, iar timpul nu le permite să intervină în toate situațiile așa cum și-ar dori

„Mulți psihologi școlari, inclusiv eu, avem 30 de clase de care trebuie să răspundem, iar în fiecare clasă există cel puțin 5-6 situații problematice. Ar trebui să fie mai mulți consilieri școlari pe elevi. Legea spune un consilier la 500 de elevi, dar în liceul în care sunt eu este un consilier la 1101 elevi.

Deci fac munca a doi consilieri și jumătate și nu pot să fac tot ceea ce mi-aș dori vis-a-vis de elevi, pentru că timpul nu permite. Ideal ar fi un consilier școlar la 10 clase. În prezent, prin decizii greșite la nivelul educației, supraaglomerăm clasele. Știm toți, sunt legi psihosociologice care spun că aglomerația este unul dintre factorii agresivității”, a spune Diana Ioaneș.

„Profesorul abia se poate deplasa printre 38 de copii”

Dincolo de emoțiile copiilor, realitatea din clase poate fi uneori copleșitoare. Clasele supraaglomerate și resursele limitate pun presiune pe profesori, diriginți și consilieri școlari. Diana Ioaneș subliniază că, dacă vrem ca școala să fie locul unde copiii învață cu plăcere și se dezvoltă armonios, este nevoie de mai mulți psihologi și de un sprijin real pentru educație.

Pentru că starea emoțională a copiilor nu afectează doar prezentul lor la școală, ci și viitorul: un copil care se simte susținut, înțeles și pregătit, va deveni un adult responsabil și încrezător în societatea în care va trăi.

„Dacă ajungem cu 37-38 de elevi într-o clasă, cum era înainte de pandemie, ce poate face un profesor, un diriginte sau un consilier? În condițiile în care profesorul abia se poate deplasa printre 38 de copii, unii stând cu picioarele în lateralul băncii pentru că nu mai încap sub bancă.

Faptul că avem consilieri școlari de 20-25 de ani, în București, este bun, dar și mai important ar fi să acordăm mai multă atenție și sprijin financiar domeniului educațional. O mare parte din viață ne-o petrecem în școală, iar decidenții ar trebui să înțeleagă că educația este o investiție pentru viitor și să ofere fiecărui copil șansa de a merge cu drag la școală.

Asta înseamnă mai mulți psihologi și mai puțini elevi în sarcina unui psiholog școlar. Mai ales că acest serviciu este gratuit. Dacă ne pasă de copiii noștri, starea emoțională a unui copil influențează performanța lui școlară. Știm că atunci când ne ducem cu drag la serviciu, muncim mai bine; la fel, un copil care se duce cu drag la școală va învăța și va deveni un adult responsabil în societatea în care va trăi”, a încheiat psihoterapeuta.