Cum l-au asasinat pe Ioan Petru Culianu, celebrul istoric la religiilor, de Sfinții Constantin și Elena. Discipolul lui Mircea Eliade a fost împușcat în toaleta bărbaților de la Universitatea din Chicago

Pe 21 mai 1991, ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, Universitatea din Chicago a fost scena unei crime care a zguduit nu doar comunitatea academică americană, ci și intelectualitatea românească din exil. În jurul orei 13:30, un foc de armă s-a auzit din toaleta bărbaților din clădirea Divinity School. Câteva clipe mai târziu, trupul neînsuflețit al profesorului Ioan Petru Culianu, în vârstă de 41 de ani, a fost găsit întins pe podea, împușcat în ceafă cu un pistol Beretta de calibru 25. Un singur glonț a fost suficient pentru a-i curma viața.

O crimă simbolică, într-o zi de mare sărbătoare: Sfinții Constantin și Elena

Gestul pare mai mult decât un simplu act criminal – locul ales, momentul, metoda – toate indică o execuție cu conotații simbolice.

Prietenul și colegul său, profesorul Anthony Yu, a descris mai târziu scena ca fiind ritualică, aproape ceremonială.

Locația este, spunea el, „cel mai profan spațiu în care cineva își poate sfârși viața”, un loc ce implică umilință și impuritate. Că a fost vorba de un omor cu motivație religioasă, politică sau personală, rămâne un subiect deschis.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Crimă pasională, lăcomie sau asasinat politic?

Trecerea timpului nu a adus lumină asupra celor întâmplate în acea zi. Ancheta oficială, condusă de FBI, nu a dus la nicio inculpare. Ipotezele lansate au fost multiple și controversate, dar niciuna nu a putut fi susținută cu suficiente dovezi.

Se vorbea despre o posibilă crimă pasională, alimentată de zvonuri legate de o presupusă orientare homosexuală, o teorie propagată, se pare, chiar de fosta Securitate română.

O altă pistă aducea în prim-plan logodnica sa, Hillary Wiesner, care ar fi putut avea un interes financiar, printr-o poliță de asigurare de 150.000 de dolari. Totuși, cea mai amplu discutată teorie rămâne cea a unui asasinat politic.

Profesorul american Ted Anton, autorul cărții „Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu”, susținea că moartea acestuia a fost orchestrată fie de serviciile secrete române, fie de grupări neolegionare, sau de o alianță între cele două.

Se pare că nici colaborarea internațională între instituții nu a fost facilitată, întrucât FBI-ul a reclamat lipsa de cooperare din partea SRI-ului.

Fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa a declarat că metoda de execuție, un singur glonț tras în ceafă, poartă amprenta KGB-ului, sugerând o legătură între fosta Securitate română și structurile sovietice de represiune.

Vezi și: Zece români celebri și viețile lor bizare: De la profeticul Arsenie Boca la pasiunile interzise ale Regelui Carol al II-lea

Ioan Petru Culianu, o voce incomodă pentru regimul comunist din România

În perioada premergătoare morții sale, Ioan Petru Culianu trăia într-o stare de tensiune crescândă. Mărturiile prietenilor săi indică faptul că acesta era conștient de pericolele care îl înconjurau.

Începuse să primească scrisori și apeluri telefonice de amenințare, iar sentimentul că este urmărit în Chicago devenise apăsător. Surorii sale îi povestise că a fost amenințat de revista „Vatra Românească” și de gruparea extremistă „Fiii lui Avram Iancu”, organizații ce susțineau o ideologie naționalistă violentă.

Culianu nu era doar un simplu universitar. El avea acces la manuscrisele nepublicate ale mentorului său, Mircea Eliade, inclusiv la acele texte care făceau referire la simpatiile legionare ale acestuia din tinerețe.

Posibilitatea ca el să decidă publicarea acestor documente incomode ar fi stârnit temeri serioase în rândul celor care încercau să cosmetizeze trecutul ideologic al unor figuri emblematice din diaspora românească.

În plus, Culianu era o voce incomodă pentru noul regim instalat la București după 1989. În articolele sale din presa românească din exil, nu ezita să critice vehement autoritățile postcomuniste, pe care le considera o continuare a structurilor anterioare, sub o mască democratică.

Savantul vizionar care ar fi prezis viitorul României și propria moarte

Ioan Petru Culianu era mai mult decât un simplu istoric al religiilor. Era un erudit vizionar, un spirit enciclopedic interesat de magia renascentistă, de gnoză, de misticism și chiar de inteligența artificială.

În ultimele sale zile de viață, lucra la corectura volumului Arborele gnozei, o cercetare care făcea legătura între gnosticismul creștin timpuriu și nihilismul modern.

Printre proiectele sale se numărau o Enciclopedie a magiei, în trei volume, destinată Oxford University Press, o continuare a operei lui Eliade, „Istoria ideilor religioase”,  dar și un studiu interdisciplinar despre arta memoriei și legătura ei cu noile tehnologii.

Mai mult, intenționa să scrie o carte, împreună cu Vladimir Tismăneanu, despre utilizarea greșită a simbolurilor mistice în discursul politic contemporan.

În 1986, Culianu publicase o povestire SF intitulată Intervenția zorabilor în Jormania, o satiră politică ce anticipa, într-un mod straniu, evenimentele din decembrie 1989 din România.

Se spune că savantul ar fi avut darul de a emite previziuni. Prietenii spun că era obsedat de ideea timpului, de graba cu care trebuie să-și împlinească destinul.

Le mărturisise de mai multe ori că va muri tânăr. Se pare că, uneori, își ghicea viitorul în cărțile de tarot. Dacă a fost doar o intuiție sau o cunoaștere mai profundă, nu vom ști niciodată.

Vezi și: De la corigentul miop la savantul excentric, moștenirea lui Mircea Eliade: povestea tumultoasei povești de dragoste din Maitreyi

Cel mai mare și important discipol al lui Mircea Eliade

Opera lui Ioan Petru Culianu este astăzi apreciată la nivel internațional, iar contribuția sa la istoria religiilor, gândirea hermetică și studiul simbolurilor este incontestabilă.

Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără „Eros și magie în Renaștere”, „Religie și putere”, „Călătorii în lumea de dincolo”. A fost considerat cel mai important discipol al lui Mircea Eliade, deși relația dintre cei doi nu a fost lipsită de tensiuni.

După 1983, Culianu a început să publice și ficțiune. Povestirile sale respiră un aer borgesiano-eliadesc, unde se regăsesc teme precum lumile paralele, labirinturile mentale și fascinația pentru destin.

În spatele acestor construcții literare se ascundea o minte strălucită, dar și o sensibilitate aparte, marcată de exil, de rupturi și de nevoia de evadare dintr-o lume care îi refuza libertatea.

Culianu părăsise România în 1972, după ce fusese refuzat la obținerea unei vize pentru o bursă în Italia, deși era șef de promoție.

După ani de peripeții, printre care o tentativă de sinucidere și luni petrecute într-un lagăr de refugiați, a reușit să se impună în mediul academic occidental, devenind asistentul reputatului Ugo Bianchi la Milano, apoi profesor la Chicago.

Misterul asasinatului lui Ioan Petru Culianu rămâne o enigmă de nedeslușit

Asasinarea lui Ioan Petru Culianu rămâne, până astăzi, un mister nerezolvat. Mai mult decât atât, pare un simbol al unei epoci tulburi, în care tranziția postcomunistă, interesele ideologice și umbrele trecutului s-au intersectat letal.

Un glonț tras într-o toaletă a pus capăt nu doar unei vieți, ci unei promisiuni intelectuale de neegalat. Cine și de ce l-a ucis pe Culianu? Nu știm.

Și poate că tocmai în această întrebare fără răspuns stă cheia întregii sale existențe, o viață dedicată înțelegerii misterului, care a sfârșit într-un mister și mai mare.

Vezi și: Cealaltă latură a lui Mircea Eliade. Juca oina pe maidan, cutreiera Carpații, vâslea pe Dunăre și a fost profesor la Facultatea de Sport