Cum ar putea deveni realitate scenariul din The Last of Us: Un studiu îți arată că totul este posibil

Regatul fungilor, estimat la peste două milioane de specii (dintre care mai puțin de 5% au fost descrise), reprezintă o componentă esențială a biosferei terestre.

Fungii sunt, de altfel, heterotrofi extrem de versatili care metabolizează aproape orice formă de carbon organic, având roluri fundamentale în ciclurile biogeochimice prin degradarea materiei moarte, reciclarea nutrienților și sechestrarea carbonului.

Ce știm despre fungi

Pe lângă contribuția pe care o au în menținerea funcționării ecosistemelor naturale, fungii au fost domesticiti în scopuri biotehnologice și alimentare, de la fermentație (pâine, bere, vin) și producția de medicamente (penicilină, ciclosporină) la generarea de compuși psihoactivi și biocombustibili. Cu toate acestea, impactul lor asupra omenirii nu este exclusiv benefic, exact așa cum ai văzut, poate, în The Last of Us.

Fungii patogeni reprezintă o amenințare globală în creștere, afectând plantele cultivate, fauna sălbatică și sănătatea umană.

Specii emergente de patogeni, precum Candida auris, Batrachochytrium dendrobatidis sau Cryptococcus gattii, sunt asociate cu răspândirea rapidă determinată de mobilitatea umană și schimbările climatice, dar și cu creșterea rezistenței antifungice.

Spre deosebire de bacterii, pentru care există un arsenal vast de antibiotice, opțiunile terapeutice antifungice sunt limitate și cu toxicitate ridicată.

Este posibil un scenariu ca în The Last of Us?

Lucrarea, publicată în revista Nature, arată importanța utilizării secvențierii genomice și a metagenomicii în descoperirea biodiversității fungice reale, precum și potențialul tehnologiilor de editare genomică (CRISPR-Cas, recombinare omoloagă, ARN interferent) pentru dezvoltarea de soluții noi în controlul patogenilor sau în exploatarea fungilor în industrii emergente.

O provocare majoră rămâne integrarea cercetării fungice într-un cadru sistemic care să includă ecologia, evoluția, medicina, agricultura și biotehnologia.

De exemplu, fungii pot fi utilizați în remedierea solurilor contaminate (mycoremediere), în captarea carbonului atmosferic prin rețelele micorizale simbiotice sau în protecția culturilor agricole prin agenți fungici naturali competitivi.

Autorii avertizează că amenințările fungice sunt încă subevaluate în politicile publice, deși pot produce colapsuri ecologice sau epidemii globale. Prin urmare, este nevoie de o investiție strategică în micologie ca domeniu prioritar pentru securitatea sanitară și alimentară globală.

Acestea fiind spuse, fungii nu mai pot fi tratați ca simple curiozități biologice sau contaminanți, ci ca factori ecologici și biotehnologici de prim rang, capabili să determine atât dezechilibre majore, cât și soluții sustenabile pentru provocările secolului XXI, ca să nu vedem scenariul The Last of Us devenit realitate.