Cometa interstelară 3I/ATLAS și-a schimbat traiectoria și a pierdut din masă după apropierea de Soare, arată observațiile NASA

Unul dintre cele mai misterioase obiecte care au traversat vreodată Sistemul Solar, cometa interstelară 3I/ATLAS, a suferit modificări semnificative în ultimele luni, potrivit celor mai recente observații realizate de NASA și de alte agenții spațiale. Datele arată că acest vizitator cosmic, venit dintr-o altă regiune a galaxiei, și-ar fi pierdut până la 13% din masă în timpul apropierii sale de Soare și ar fi deviat ușor de la traiectoria inițială, semn că procesul de sublimare a materialelor volatile de pe suprafața sa a fost mult mai intens decât se anticipase.

Cometa, care se deplasează cu o viteză uluitoare prin spațiul interstelar, continuă să uimească astronomii nu doar prin comportamentul său, ci și prin compoziția sa neobișnuită, diferită de cea a cometelor originare din Sistemul Solar.

Un nou vizitator din afara sistemului nostru

Cometa 3I/ATLAS a fost descoperită pe 1 iulie 2025 de către sistemul automat de detecție ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) din Hawaii, care are ca scop identificarea obiectelor cosmice cu potențial de impact asupra Pământului. Încă din primele observații, astronomii și-au dat seama că au de-a face cu un obiect deosebit: orbita sa extrem de excentrică, cu o valoare mai mare de 1, indica faptul că nu este legat gravitațional de Soare. Cu alte cuvinte, este un vizitator interstelar, al treilea descoperit vreodată după faimosul ʻOumuamua (1I/2017) și cometa 2I/Borisov (2019).

Timp de câteva luni, 3I/ATLAS a fost urmărită de telescoape din întreaga lume, iar analiza spectroscopică a confirmat că prezintă activitate cometară – adică elimină gaze și praf sub influența radiației solare. Aceasta a pus capăt speculațiilor online care susțineau teorii conspiraționiste potrivit cărora obiectul ar fi o „navă extraterestră”.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Totuși, în timp ce cometa se afla în apropierea Soarelui, a devenit temporar invizibilă pentru telescoapele terestre, fiind acoperită de lumina solară. În acea perioadă, ea a fost observată indirect de la distanță, prin intermediul sondelor Mars Express și ExoMars Trace Gas Orbiter (TGO) ale Agenției Spațiale Europene (ESA), aflate pe orbita planetei Marte. Aceste observații au oferit primele indicii că obiectul a suferit modificări semnificative în timpul apropierii de Soare.

Pierdere masivă de material și o ușoară schimbare de direcție

Când cometa a reapărut din spatele Soarelui, între 31 octombrie și 4 noiembrie, astronomii au remarcat schimbări importante. Conform calculelor efectuate de Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, 3I/ATLAS a suferit o accelerație negravitatională – adică o deviere de la traiectoria previzibilă bazată exclusiv pe forțele gravitaționale.

Astrofizicianul Avi Loeb, unul dintre cercetătorii care au analizat datele, a explicat într-un articol că 3I/ATLAS a experimentat o accelerație radială de 1,1×10⁻⁶ unități astronomice pe zi² și o accelerație transversală de 3,7×10⁻⁷ unități astronomice pe zi². În termeni simpli, aceasta înseamnă că obiectul a fost ușor deviat de la drumul său inițial din cauza presiunii exercitate de gazele care s-au evaporat rapid de pe suprafața sa.

Procesul este cunoscut sub numele de outgassing și reprezintă fenomenul prin care gheața și alte materiale volatile de pe suprafața unei comete se sublimează sub acțiunea căldurii solare. Aceste jeturi de gaz care se eliberează acționează ca niște mici propulsoare, modificând traiectoria obiectului.

Pe baza acestor date, cercetătorii estimează că 3I/ATLAS a pierdut cel puțin 13% din masa sa totală în apropierea punctului de perihel (momentul în care cometa se află cel mai aproape de Soare). Aceasta ar corespunde unei viteze de ejecție a moleculelor de aproximativ 300 de metri pe secundă, o valoare considerată foarte mare, dar totuși compatibilă cu comportamentul natural al cometelor.

În plus, observațiile recente arată că 3I/ATLAS s-a luminos semnificativ – de aproximativ cinci ori mai mult în banda verde a spectrului, un indiciu clar al intensificării activității sale cometare.

Ce ne poate învăța 3I/ATLAS despre Univers

Faptul că 3I/ATLAS continuă să se comporte ca o cometă obișnuită, deși provine din afara Sistemului Solar, este o veste importantă pentru oamenii de știință. Ea oferă o ocazie rară de a studia materie formată în alte regiuni ale galaxiei, poate chiar acum peste 10 miliarde de ani, când sistemele stelare tinere erau supuse unor condiții mult mai dure decât cele din vecinătatea noastră actuală.

Compoziția neobișnuită a obiectului – în special raportul diferit de fier și nichel față de cometele cunoscute – sugerează că el s-a format într-un mediu chimic distinct, probabil în jurul unei alte stele, înainte de a fi ejectat în spațiul interstelar.

Prin analiza comportamentului său, astronomii speră să înțeleagă mai bine nu doar cum se formează și evoluează cometele, ci și cum ar putea arăta alte sisteme planetare din galaxia noastră. În plus, fiecare astfel de „vizitator” oferă un fel de „capsulă a timpului”, purtând informații despre condițiile din universul timpuriu.

Pe termen scurt, telescopul spațial James Webb, împreună cu instrumentele terestre din Hawaii și Chile, va continua să monitorizeze 3I/ATLAS în lunile următoare. Dacă pierderea de masă confirmată este atât de mare cum indică datele, astronomii se așteaptă să observe o urmă vizibilă de gaz și praf, care ar putea oferi indicii suplimentare despre structura și compoziția nucleului.

Cometa interstelară 3I/ATLAS, departe de a fi doar o curiozitate astronomică, devine astfel un martor cosmic al istoriei universului, aducându-ne puțin mai aproape de înțelegerea originilor noastre galactice.