Cercetătorii au descoperit ce a făcut Soarele să devină albastru

Într-unul dintre cele mai ciudate fenomene din istoria naturală, în anul 1831, Soarele a dobândit o culoare mai puțin obișnuită și mult mai sumbră decât galbenul său cunoscut. Dintr-o dată, în locul unei lumini strălucitoare, cerul a fost măturat de un albastru greu și melancolic, iar în unele perioade Soarele a apărut chiar și violet sau verde. Ceea ce a determinat aceste schimbări de culoare și efectele devastatoare care le-au însoțit a fost o erupție vulcanică de proporții colosale. Până acum, însă, cercetătorii nu au putut identifica cu exactitate care vulcan a fost responsabil pentru acest fenomen, până când o echipă de geologi a reușit să facă lumina în această problemă.

Erupția vulcanică care a tulburat cerul și clima Pământului

În 1831, o erupție vulcanică a împrăștiat atât de mult gaz sulfuric în atmosferă încât temperatura globală a scăzut cu aproape două grade Fahrenheit, ceea ce a avut un impact devastator asupra agriculturii, resurselor naturale și a provocat foamete și conflicte sociale. Fenomenul a avut un efect direct asupra percepției cerului, iar Soarele nu a mai apărut ca un disc galben, ci a dobândit o nuanță albastră, aproape ca un cer înnorat, care dădea senzația unei zile triste și reci.

În plus, erupțiile au avut efecte neobișnuite asupra atmosferei, iar unii martori ai acelei perioade au raportat că Soarele aparea violet sau verde, nu doar albastru. Ceea ce părea un mister la acea vreme a rămas nerezolvat de-a lungul decadelor, iar identificarea vulcanului responsabil a fost o provocare enormă pentru oamenii de știință.

Descoperirea vulcanului Zavaritskii și confirmarea ipotezei

După aproape două secole de cercetări și teorii, cercetătorii au reușit în sfârșit să identifice vulcanul responsabil pentru fenomenul Soarelui albastru. Studiile recente publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences au arătat că vulcanul Zavaritskii, situat pe insula Simushir din arhipelagul Kuril, ar fi fost principala cauză a erupției care a declanșat schimbările climatice și vizuale din 1831.

Dana Budeanu l-a dat de gol pe Ilie Bolojan. Gesturile care l-au trădat pe președinte: „Minte”

Horoscopul zilei de vineri, 7 martie 2025. Zodia care va fi pusă la grea încercare

„După mulți ani de cercetări și colaborări internaționale, am reușit să găsim o corespondență perfectă între cenușa provenită de la vulcanul Zavaritskii și cea aflată în nucleele de gheață din regiunile polare”, a explicat Will Hutchinson, autorul principal al studiului și geolog la Universitatea St Andrews.

În ultimele decenii, cercetătorii au avut acces la o tehnologie avansată care le permite să extragă fragmente microscopice de cenușă din nucleele de gheață și să le analizeze chimic. Aceste fragmente sunt incredibil de mici, având doar o zecime din diametrul unui fir de păr uman.

Zavaritskii este un vulcan activ, dar izolat, localizat pe o insulă departe de centrele de cercetare, ceea ce a făcut ca multe dintre erupțiile sale să rămână neobservate și neanalizate de-a lungul timpului. Deși arhipelagul Kuril este un teritoriu disputat între Rusia și Japonia, cercetătorii din cele două țări au colaborat pentru a colecta mostre de cenușă vulcanică de pe aceste insule izolate, iar analiza acestora a condus la identificarea corectă a sursei erupției din 1831.

„Momentul în care am analizat cenușa din vulcanul Zavaritskii și cea din nucleele de gheață a fost un adevărat moment Eureka pentru echipa noastră”, a declarat Hutchinson, rememorând realizarea cercetătorilor.

Implicațiile acestei descoperiri pentru studiul vulcanismului și al schimbărilor climatice

Această descoperire nu este doar un succes important în cercetarea vulcanismului și a schimbărilor climatice, ci subliniază și faptul că multe dintre vulcanele lumii, inclusiv cele din arhipelagul Kuril, rămân nemonitorizate, în ciuda potențialului lor de a produce erupții de mare amploare. Cercetătorii trag un semnal de alarmă, avertizând că, în cazul în care o erupție similară cu cea a vulcanului Zavaritskii ar avea loc astăzi, lumea nu ar fi mult mai pregătită decât în 1831.

„Dacă o erupție de asemenea magnitudine ar avea loc astăzi, cred că nu am fi mult mai bine pregătiți decât am fost atunci”, a afirmat Hutchinson.

„Aceasta arată cât de greu va fi să prezicem când și unde va avea loc următoarea mare erupție care va schimba clima”.

Această descoperire subliniază importanța monitorizării vulcanilor activi din regiunile izolate și necesitatea unor sisteme de avertizare mai eficiente pentru a preveni efectele distructive ale unor astfel de erupții. Pe măsură ce cercetările continuă, oamenii de știință speră să poată înțelege mai bine interacțiunile dintre vulcane și climatul global, pentru a preveni viitoare catastrofe climatice.