Cât ne costă criza demografică din țara noastră. Românii nu mai vor să facă niciun copil, iar natalitatea negativă ne va durea pe toți

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din ultimele decenii, iar efectele acesteia se vor resimți în toate domeniile – de la piața muncii și sistemul de pensii, până la sănătate și educație. Specialistul George Moț avertizează că declinul demografic nu este doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate economică majoră, mai periculoasă decât deficitul bugetar.

România pierde forță de muncă și viitor

Potrivit datelor analizate de George Moț, populația activă a României a scăzut de la 44,4% în 2015 la 41,8% în 2023, iar fenomenul continuă. Emigrația masivă, alături de scăderea natalității, duce la o diminuare constantă a numărului celor care contribuie la bugetul public. În perioada 2022–2024, România a înregistrat cel mai mare exod de cetățeni de la începutul anilor ’90, o tendință alimentată de lipsa perspectivelor și de instabilitatea fiscală.

Deși românii plecați trimit anual miliarde de euro acasă, Moț avertizează că aceste sume nu pot compensa pierderea capitalului uman. „Remitențele nu vor continua la nesfârșit. Pe măsură ce familiile se stabilesc definitiv în străinătate, legătura economică cu România se rupe”, explică specialistul.

Această scădere a populației active are implicații directe asupra economiei. Mai puțini angajați înseamnă o presiune mai mare pe sistemul public de pensii și o creștere inevitabilă a impozitelor și contribuțiilor pentru cei care rămân în câmpul muncii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Natalitatea negativă – un semnal de alarmă ignorat

România are un spor natural negativ de peste două decenii. Ultima dată când numărul nașterilor a depășit numărul deceselor a fost în 1991. În prezent, rata fertilității a scăzut la 1,54 copii per femeie, departe de pragul de 2 copii necesar pentru menținerea echilibrului demografic.

În paralel, speranța de viață a crescut la 77 de ani, comparativ cu 69 în 1990. Această combinație – mai puțini tineri și mai mulți vârstnici – amplifică presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale. „Pensiile nu sunt plătite de stat, ci de cei care lucrează acum. Iar dacă baza contribuabililor scade, sistemul devine nesustenabil”, atrage atenția Moț.

Generația „decrețeilor” născuți în anii ’60–’70 va începe să iasă la pensie în următorul deceniu, ceea ce va însemna un milion de noi pensionari, într-un sistem deja deficitar. În lipsa unor măsuri rapide, creșterea vârstei de pensionare va fi inevitabilă.

Fără politici de natalitate, fără soluții reale

Deși soluțiile teoretice sunt cunoscute – stimularea natalității, încurajarea imigrației, investiții în educație și creșe – niciuna nu este aplicată coerent. „Nu există voință politică pentru măsuri de stimulare a natalității, iar ideea imigrației controlate este respinsă de o parte semnificativă a populației”, explică Moț.

În același timp, sistemul pensiilor private (Pilonul II și III), care ar putea oferi o alternativă viabilă, este insuficient utilizat. Majoritatea contribuabililor ajung în fonduri prin repartizare automată, fără o decizie conștientă privind viitorul financiar.

George Moț atrage atenția că România riscă să devină un stat cu un număr tot mai mic de tineri și o populație îmbătrânită, dependentă de asistență socială. „Nu este suficient un copil ca să îți aducă o cană de apă la bătrânețe. Mai trebuie încă unul ca să-ți plătească pensia”, concluzionează expertul.

România are nevoie urgentă de o strategie națională de redresare demografică – una care să combine politici fiscale, educaționale și sociale – altfel, costul acestei crize va fi plătit de toți, indiferent de vârstă sau statut.