08 sept. 2025 | 16:23

Cât de adevărat este că oamenii și cimpanzeii împart 99% din ADN?

ȘTIINȚĂ
Share
Cât de adevărat este că oamenii și cimpanzeii împart 99% din ADN?
Cât de asemănători sunt oamenii și cimpanzeii / Foto: Hugo van Lawick

Este frecvent citat faptul că oamenii și cimpanzeii împărtășesc aproape 99% din ADN, însă această afirmație simplifică considerabil realitatea genomică.

Chimpanzeii, alături de bonobo, sunt rudele vii cele mai apropiate de oameni, dar diferențele dintre genomurile noastre sunt mai complexe decât sugerează cifra celebră de 98,8–99%, scrie Live Science.

Ce înseamnă „similaritatea ADN-ului”?

ADN-ul uman și cel al cimpanzeilor este alcătuit din patru baze nucleotidice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) și timina (T). Genomul fiecărei specii poate fi comparat ca un „șir” de aproximativ 3 miliarde de litere.

Cercetătorii identifică secvențele corespunzătoare și numără diferențele nucleotide cu nucleotide. În zonele unde alinierea este posibilă, diferențele sunt reduse: aproximativ o literă la 100 variază între om și cimpanzeu.

Această metodă de comparare a dus la primele estimări de 98–99% similaritate. Totuși, aceste calcule se concentrează doar pe secvențele ușor de aliniat și ignoră regiuni complexe sau absente într-o specie comparativ cu cealaltă, cum ar fi inserțiile și delețiile.

Studiile recente arată că aceste regiuni „dificile” reprezintă între 15 și 20% din genom, iar dacă se iau în considerare toate aceste diferențe, disimilitudinea totală poate depăși 10–15%.

De ce diferențele mici contează atât de mult

Majoritatea diferențelor dintre oameni și cimpanzei se regăsesc în ADN-ul necodant, care constituie circa 98% din genom și nu codifică proteine.

Segmentele includ regiuni de control și reglare, care determină cum, când și unde sunt exprimate genele codante. O mică modificare în aceste regiuni poate avea efecte semnificative asupra trăsăturilor fizice și comportamentale.

Astfel, chiar dacă oamenii și cimpanzeii utilizează aceleași „instrumente” genetice de bază, modul în care acestea sunt folosite diferă semnificativ.

Acest lucru explică de ce, în ciuda similitudinii aparente a ADN-ului, oamenii dezvoltă caracteristici unice precum postura verticală, vorbirea sau capacitatea cognitivă avansată, în timp ce cimpanzeii manifestă alte trăsături distinctive.

Concluzia cercetătorilor este că cifra de 99% poate fi înșelătoare dacă nu se înțelege contextul genomic complet.

Diferențele, deși aparent minore, au un impact considerabil asupra modului în care genele sunt exprimate și, implicit, asupra formării trăsăturilor fizice și comportamentale.

Așadar, relația genetică strânsă dintre oameni și cimpanzei este reală, dar adevărata complexitate a genomurilor lor este mult mai mare decât sugerează simpla statistică a „99% ADN identic”.