Când se fac Mucenicii şi de ce. Alte obiceiuri de care românii trebuie să ţină cont mai ales dacă stau la casă

Când se fac Mucenicii, de fapt? În multe zone ale țării, sunt adevărați vestitori ai primăverii, alături de ghiocei și mărțișoare. Au în spate însă o istorie fascinantă, reprezintă o tradiție veche, respectată de generații întregi. Află, din rândurile de mai jos, de ce obiceiuri mai puțin cunoscute ar fi bine să țină cont românii, mai ales cei care stau la casă.

Când se fac Mucenicii, de fapt

Pentru români, luna martie are câteva repere: Mărțișorul, Babele, Ziua Femeii și, nu în ultimul rând, Mucenicii. Pentru mulți, cei din urmă sunt un deliciu culinar de care se bucură doar o dată pe an, însă au o semnificație aparte.

Mucenicii se fac pe 9 martie, când Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Deliciosul desert simbolizează sacrificiul și credința celor 40 de martiri.

Există două tipuri de mucenici. Cei moldovenești, care sunt fierți într-un sirop dulce cu nucă, scorțișoară și arome, și mucenicii muntenești (sau dobrogeni) – sunt copți din aluat dospit, în formă de cifra opt, unși cu miere și presărați cu nucă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Există însă și câteva tradiții și obiceiuri pe care ar trebui să le respectăm în ziua de 9 martie. Cele 40 de pahare sunt cunoscute deja de aproape orice român, dar lista este mai lungă.

Obiceiuri mai puțin cunoscute pe care le pot respecta românii care stau la casă

Se spune că fiecare creștin trebuie să bea 40 sau 44 de pahare cu vin, în amintirea suferințelor celor 40 de Mucenici. Vinul simbolizează sângele vărsat de martiri. Dacă licoarea nu poate fi consumată, vinul poate fi stropit pe corp pentru sănătate și putere tot anul.

Românii care stau la casă pot respecta un ritual străvechi. În vechime, ziua de 9 martie marca începutul anului agrar. Se credea că atunci Moșii de Iarnă sunt înlocuiți de Moșii de Primăvară. Oamenii aprindeau focuri în curți și grădini, pentru a alungara astfel frigul.

Mai mult, românii băteau pământul și pomii cu bețe, rostind: „Ieși, iarnă, din pământ, că a venit primăvara!”.

Sărbătoarea Mucenicilor îmbină tradițiile creștine cu cele populare, fiind un moment de pomenire a morților, dar și de celebrare a primăverii și a renașterii naturii.