Burnout-ul ar putea să nu fie cauzat doar de stresul de la muncă, arată un nou studiu surprinzător. Care sunt cauzele oboselii extreme, de fapt

Burnout-ul este, de regulă, asociat cu stresul de la locul de muncă, orele suplimentare și presiunea profesională constantă.

Însă un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) contrazice această viziune comună: mai puțin de 30% dintre respondenți au indicat locul de muncă drept principala cauză a stării lor de epuizare.

Analiza, publicată recent, a inclus 813 angajați din Norvegia, dintre care unii raportaseră simptome de burnout, se arată în Journal of Psychosomatic Research.

Psihologul Renzo Bianchi, coordonatorul cercetării, explică faptul că burnout-ul nu este întotdeauna legat de activitatea profesională, ci poate fi rezultatul unui stres cotidian generalizat. „Putem vorbi despre o formă de depresie indusă de stresul din viața de zi cu zi”, precizează Bianchi, potrivit Science Alert.

Horoscop zilnic, 8 iulie, marți. Schimbări de destin și provocări karmice pentru fiecare zodie

Cum să faci cafeaua „bătută”, deliciul răcoritor al verii. Rețeta pe care italienii o țin ascunsă

Burnout-ul, influențat de factori personali și de contextul de viață

Doar 27,7% dintre participanții care prezentau semne de burnout au declarat că locul de muncă este cauza principală. În schimb, un număr semnificativ a menționat alte surse de stres, precum grijile financiare, sănătatea personală, viața de familie sau un tipar de gândire anxios.

Studiul sugerează că personalitatea individului poate juca un rol crucial. Oamenii mai anxioși tind să consume multă energie psihică anticipând posibile probleme, indiferent de mediul în care se află.

Acest tip de stres cronic poate duce în timp la epuizare profundă, chiar dacă locul de muncă nu este în sine problematic.

Chiar dacă definiția oficială a burnout-ului, oferită de Organizația Mondială a Sănătății, se referă exclusiv la stresul profesional cronic, autorii studiului propun o reevaluare a conceptului.

Termenul a fost introdus în anii 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger, inițial pentru a descrie stările de epuizare, apoi extins la toate domeniile de muncă. Noile date indică faptul că această delimitare strictă ar putea fi depășită.

Redefinirea burnout-ului, un pas esențial pentru prevenție și tratament

Burnout-ul poate avea consecințe serioase asupra sănătății fizice și mentale, indiferent de sursă. De aceea, înțelegerea corectă a factorilor care contribuie la instalarea sa este esențială.

Conform cercetării, factori precum securitatea locului de muncă, sprijinul colegial și sentimentul de autonomie pot reduce riscul de epuizare profesională. Dar acestea nu vor ajuta în cazurile în care sursa problemei se află în afara spațiului profesional.

Pentru mulți, găsirea unui loc de muncă cu sens și care le aduce satisfacție este o soluție importantă. „Nu toată lumea are norocul de a iubi ceea ce face, iar din acest motiv, stresul devine mai greu de tolerat”, spune Bianchi. „Dar e important să găsim un sens în ceea ce facem și să investim efort în direcția respectivă”, se declară, de asemenea.