Bătălia pentru cipurile chinezești lovește industria auto europeană. Olanda ia controlul Nexperia, China răspunde și lanțul de aprovizionare se clatină

Lanțul global al semiconductorilor a devenit noul câmp de luptă dintre economiile mari, iar industria auto este printre primele care simt fiecare șoc. Mașinile de azi nu mai depind doar de oțel și logistică, ci de sute de cipuri mici care controlează frâne, airbaguri, direcția asistată sau sistemele de siguranță. Când o verigă din acest lanț se blochează – fie din motive comerciale, fie din motive geopolitice – fabricile încetinesc, costurile cresc și producătorii descoperă cât de vulnerabili sunt în fața deciziilor luate la mii de kilometri distanță. Exact asta s-a întâmplat după ce Olanda a intervenit în cazul Nexperia, producător cu legături chinezești: un gest de securizare tehnologică la nivel național s-a transformat într-o undă de șoc pentru toți cei care depind de aceste componente.

Decizia guvernului olandez de la finalul lui septembrie de a interveni direct în conducerea producătorului de cipuri Nexperia, companie cu acționariat chinez, a aprins unul dintre cele mai sensibile fronturi ale comerțului global: cel al semiconductorilor esențiali pentru industria auto. Haga a invocat o lege de urgență veche (Goods Availability Act) pentru a putea bloca sau inversa decizii ale companiei și pentru a se asigura că aprovizionarea cu cipuri nu este pusă în pericol, motivând „deficiențe de guvernanță” și riscuri pentru economia olandeză și europeană. Beijingul a reacționat imediat, acuzând ingerință politică și oprind temporar, din 4 octombrie, livrările de cipuri Nexperia din China spre Europa – un gest care a pus pe jar constructorii auto dependenți de aceste componente. Abia după câteva săptămâni, China a început să acorde excepții pentru cipurile de „uz civil”, semn că întreruperea livrărilor a avut efecte mai ample decât și-ar fi dorit și ea, notează Euronews.

De ce Nexperia este atât de importantă pentru mașinile europene

Nexperia nu produce cipuri spectaculoase de ultimă generație, ci acele „piese mici” fără de care o mașină modernă nu pornește: diode, tranzistori, controlere care deschid și închid încuietori, coordonează airbagurile, ajută la servodirecție sau alimentează modulele electronice. Un singur automobil poate avea câteva sute de astfel de componente. Deși Nexperia are fabrici în Europa, între 70% și 80% din producția ei trece prin China pentru testare, ambalare și distribuție – exact veriga pe care Beijingul a strâns-o când s-a simțit atacat. Când acea verigă se oprește, producătorii auto din Germania, Franța sau Olanda nu mai primesc piesele aparent banale, dar vitale, și ajung să își reducă ritmul sau chiar să oprească linii de producție. Tocmai de aceea analiștii au spus că firmele auto „nu au învățat nimic din pandemie”, pentru că au rămas cu aceeași dependență critică de procesarea din China, scrie Financial Times.

Olanda a susținut că măsura este „excepțională” și are un singur scop: să protejeze capacități tehnologice critice pentru UE, ca să nu ajungă în situația în care o companie controlată din China decide să-și mute activitatea sau să restrângă livrările și astfel să blocheze întreaga industrie europeană. Beijingul, la rândul său, a folosit exact arma pe care europenii o bănuiau: a politizat livrările și a arătat că, dacă o țară europeană lovește într-un activ chinez, China poate închide robinetul de cipuri. Ulterior însă, pentru a nu-și compromite imaginea de furnizor „de încredere”, a anunțat excepții pentru cipurile destinate aplicațiilor civile și a lăsat să plece din nou transporturi către clienții auto europeni.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

China a reacționat prin limitarea livrărilor, scoțând la iveală dependența industriei auto de lanțurile de aprovizionare din Asia și cât de ușor poate fi politizat comerțul cu semiconductori.

Un nou front în disputa SUA–China, cu Europa prinsă la mijloc

Cazul Nexperia vine pe fondul unui climat deja tensionat: tarifele lui Trump, restricții chineze la exportul de pământuri rare și competiție pe tehnologiile sensibile. Prin intervenția asupra Nexperia, Olanda a arătat că vrea să-și apere autonomia industrială, dar a arătat și cât de vulnerabilă este Europa atunci când o mare parte din procesul de producție se întâmplă în China. Analiștii citați de Reuters și The Guardian spun că episodul demonstrează cât de ușor poate Beijingul „arma” o verigă din lanțul de aprovizionare și cât de costisitor este, practic, pentru companii să schimbe furnizori sau să-și reconfigureze rețelele de producție. „Lanțurile astea cresc organic, nu se reproiectează peste noapte”, avertizează specialiștii.

Un tribunal olandez l-a suspendat și pe fostul CEO Zhang Xuezheng, fondator al companiei-mamă chineze Wingtech, pe motiv de „probleme de guvernanță”, ceea ce a iritat și mai mult partea chineză. Între timp, ministrul olandez al economiei a respins ideea că Haga ar fi acționat la presiunea SUA, spunând că a fost vorba strict de protejarea aprovizionării europene. Realitatea este însă că episoade ca acesta fac mai vizibilă decât oricând dependența industriei auto de Asia și riscul ca fiecare criză politică să se transforme imediat în criză de producție.