Animalele reintroduse în Carpați care au devenit simbolul lacurilor glaciare: Cum s-a refăcut specia dispărută în secolul XIX

La peste cincizeci de ani de la readucerea marmotelor alpine în masivele Făgăraș, Retezat și Rodnei, populațiile acestor rozătoare s-au adaptat excelent la ecosistemul carpatic.

Specia, dispărută din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este astăzi una dintre cele mai întâlnite prezențe în preajma lacurilor glaciare și conviețuiește fără probleme cu caprele negre, pe care le avertizează instinctiv în fața prădătorilor.

Imaginile recente publicate de Administrația Parcului Național Retezat arată familii întregi de marmote în zonele de peste 2.000 de metri altitudine, unde turiștii le pot observa adesea înainte de hibernare.

Reintroducerea marmotelor: de la primele colonii din Alpi la adaptarea în Carpați

Prezența marmotelor în jurul lacurilor glaciare din Făgăraș, Retezat și Rodnei este rezultatul unui proiect de repopulare început în anii ’70.

Animalele au fost aduse din Alpi și eliberate în zonele cele mai izolate ale celor trei masive montane, iar în scurt timp s-au integrat în habitatul local.

Administrația Parcului Național Retezat descrie comportamentul lor printr-o serie de observații: marmotele sunt foarte prudente și comunică prin fluierături scurte și precise, semn că sunt atente la orice mișcare din jur. Săpând galerii și afânând solul, contribuie la menținerea unui ecosistem sănătos.

Biologic, marmotele sunt rozătoare de talie mare, cu lungimi între 30 și 60 cm și greutăți de până la 7,5 kg. Culoarea blănii diferă în funcție de zonă, de la nuanțe cafenii la tonuri roșcate, iar densitatea ei depinde de temperaturile din mediul alpin.

Între octombrie și aprilie, marmotele intră în hibernare, astupând intrarea în vizuini cu pământ, iarbă și pietre. Cercetări publicate în Journal of Environmental Biology indică faptul că schimbările climatice pot reduce durata hibernării, influențând comportamentul acestor animale.

Marmote / Foto: Administrația Parcului Național Retezat / Preluare de pe Facebook

De ce au dispărut marmotele din Carpați și cum au fost refăcute populațiile

În trecut, marmotele populau masivele Făgăraș, Rodnei și Retezat, însă au dispărut în secolul XIX. Specialiștii consideră că atacurile câinilor ciobănești, prezența lupilor și vânătoarea excesivă au contribuit decisiv la dispariție.

În 1973 a avut loc prima acțiune majoră de repopulare. Din Parcul Național Vanoise (Franța) au fost aduse 33 de exemplare: 21 eliberate în Făgăraș și 12 în Rodnei. Alte 17 marmote provenite din Austria au fost duse în Retezat.

În Făgăraș, animalele au construit rapid vizuini proprii, deși inițial silvicultorii amenajaseră adăposturi artificiale. De-a lungul timpului, marmotele s-au extins în toate căldările glaciare importante, iar studiile din 2014 indică peste 370 de indivizi doar în acest masiv.

În Retezat, primele marmote au fost eliberate în Rezervația Științifică Gemenele, unde populația depășea 200 de exemplare în 2014 și continuă să crească. Administrația parcului le recomandă turiștilor să evite prezența câinilor de companie, pentru a nu perturba fauna locală.

În Munții Rodnei, primele colonii s-au stabilit în căldarea glaciară Zănoaga Mare, extinzându-se ulterior pe suprafețe mari. Până în anii 2000, populația depășea 200 de exemplare.

Deși stresul provocat de turism și pășunat a dus la incidente izolate, marmotele au continuat să se adapteze, împărțind teritoriul cu caprele negre și emițând semnale de avertizare în caz de pericol.

Protejate în toate rezervațiile în care au fost reintroduse, marmotele alpine reprezintă astăzi una dintre cele mai de succes acțiuni de refacere a unei specii dispărute din fauna României.