Zuckerberg are doar cinci zile la dispoziție pentru a demonstra Uniunii Europene cum va elimina știrile false de pe Facebook, Instagram și WhatsApp la alegeri

În contextul în care temerile legate de influența Rusiei asupra alegerilor europene cresc, Uniunea Europeană a trimis un mesaj ferm către Mark Zuckerberg, proprietarul Facebook, solicitându-i să explice cum va combate știrile false pe platformele sale.

Presiunea UE asupra Facebook

Marți, Comisia Europeană a dat companiei Meta, care deține Facebook, WhatsApp și Instagram, un termen de cinci zile pentru a detalia măsurile prin care intenționează să elimine conținutul fals și să oprească răspândirea reclamelor finanțate de Kremlin. Acest ultimatum vine într-un moment critic, cu doar patruzeci de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European, într-un an în care țări ce adună peste jumătate din populația mondială sunt așteptate la urne, notează The Guardian.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a subliniat că „integritatea alegerilor este o prioritate de aplicare” și a avertizat că Comisia va răspunde rapid dacă Facebook nu rezolvă problemele în termen de o săptămână.

„Ne așteptăm ca Meta să ne informeze despre acțiunile pe care le iau pentru a aborda aceste riscuri în cinci zile lucrătoare sau vom lua toate măsurile necesare pentru a ne apăra democrația,” a declarat el.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Măsuri împotriva dezinformării

Comisia Europeană a confirmat că a lansat proceduri formale împotriva Meta, pe fondul îngrijorărilor că Rusia ar putea folosi Facebook pentru a influența voturile în favoarea sa. Acest lucru a fost amplificat de descoperirea unor plăți presupuse de la Kremlin către membrii Parlamentului European, cu scopul clar de a „alege mai mulți candidați pro-ruși”.

Mai mult, funcționarii UE sunt preocupați de faptul că instrumentele de semnalare a conținutului ilegal sau suspect nu sunt suficient de vizibile, iar legăturile către platforme de știri false, cunoscute sub numele de „site-uri doppelganger”, nu sunt eliminate suficient de rapid sau deloc.

Transparența și cooperarea cu UE

În același timp, este criticată decizia Meta de a „suprima” discursul în încercarea de a minimiza riscurile asociate cu conținutul generat de utilizatori pe subiecte sensibile, cum ar fi Orientul Mijlociu, cunoscută sub numele de „shadow banning”. UE dorește ca Facebook să fie mai transparent în justificarea acestor decizii.

„Utilizatorii trebuie să știe când se întâmplă acest lucru și trebuie să poată contesta decizia, altfel acesta este un risc pentru discurs,” a spus un funcționar.

Facebook a răspuns: „Avem un proces bine stabilit pentru identificarea și atenuarea riscurilor pe platformele noastre. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm cooperarea noastră cu Comisia Europeană și să le furnizăm mai multe detalii despre acest lucru.”

Cu noile legi extinse sub Actul Serviciilor Digitale (DSA), care a intrat în vigoare în august, UE poate amenda companiile de social media cu până la 6% din veniturile lor sau le poate interzice complet în uniune. Aceste acțiuni subliniază seriozitatea cu care UE tratează problema știrilor false și a influenței externe în procesele democratice.