Vortexul polar sudic, în pericol de colaps: Posibile consecințe climatice extreme

Vortexul polar sudic, un curent puternic de aer stratosferic care circulă deasupra Antarcticii în timpul iernii, prezintă semne rare de instabilitate extremă, generând temeri că ar putea colapsa. Acest fenomen ar putea aduce atât valuri de frig intens, cât și călduri extreme în emisfera sudică, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative asupra vremii din regiunile afectate.

Ce este vortexul polar și cum funcționează?

Vortexurile polare sunt curenți de aer care se formează deasupra regiunilor arctice și antarctice în timpul iernii, reținând aerul rece deasupra polilor. Acestea sunt înconjurate de jet stream-uri, care acționează ca bariere ce împiedică răspândirea aerului polar rece spre latitudinile medii. În mod ocazional, stratosfera deasupra Arcticii experimentează o creștere dramatică a temperaturii și presiunii, destabilizând vortexul polar nordic și provocându-l să se despartă, să-și schimbe direcția sau să colapseze. Acest fenomen, cunoscut sub numele de încălzire stratosferică bruscă (SSW), poate duce la valuri de frig care se extind neobișnuit de mult spre sud, precum și la pătrunderea aerului cald în regiunile polare.

În timp ce aceste încălziri stratosferice bruște sunt mai frecvente în emisfera nordică, în Antarctica sunt extrem de rare, singurul caz cunoscut fiind înregistrat în 2002. Cu toate acestea, o serie de creșteri de temperatură stratosferică observate din luna iulie a acestui an au stârnit îngrijorări că vortexul polar sudic ar putea fi pe cale să se despartă.

Primele semne de instabilitate

Primul semn de instabilitate a fost detectat la mijlocul lunii iulie, când viteza vântului din vortex a scăzut de la o viteză tipică de 300 de kilometri pe oră la doar 230 de kilometri pe oră. Această încetinire a fost însoțită de o creștere a temperaturii cu aproximativ 20 de grade Celsius peste media normală. Deși aceste fluctuații nu au fost suficiente pentru a declanșa o încălzire stratosferică bruscă, ele au fost urmate de o a doua încetinire a vânturilor în august, odată cu o nouă creștere a temperaturii.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Aceste evenimente au permis aerului rece antarctic să iasă din regiunea polară, aducând vreme umedă și rece în părți din Australia, Noua Zeelandă și America de Sud. În același timp, aerul cald din latitudinile medii a pătruns în Antarctica, declanșând un val de căldură record.

Consecințele unui posibil colaps

În prezent, nu este clar cum va evolua situația, unii experți prezicând că vortexul polar sudic ar putea să se stabilizeze, în timp ce alte modele sugerează un colaps drastic. În cazul unui colaps, se anticipează că jet stream-ul destabilizat va perturba un alt sistem meteorologic cunoscut sub numele de modul anular sudic, provocând o fază negativă a acestuia. Aceasta ar putea duce la o vară extrem de uscată și fierbinte în Australasia și America de Sud.

Rolul schimbărilor climatice

Oamenii de știință sunt încă nesiguri asupra cauzelor care determină destabilizarea vortexurilor polare, deși există tot mai multe dovezi care sugerează că schimbările climatice provocate de activitatea umană ar putea fi implicate. De exemplu, un studiu recent a evidențiat o legătură între scăderea gheții marine din Antarctica și încetinirea vânturilor stratosferice, subliniind rolul temperaturilor oceanice în modificarea vortexurilor polare.

Pe măsură ce clima globală continuă să se schimbe, instabilitatea acestor vortexuri polare ar putea deveni o problemă tot mai mare, cu efecte potențial devastatoare asupra vremii la nivel global.