13 sept. 2024 | 13:47

Un sfert dintre pacienții în comă ar putea fi, de fapt, conștienți, sugerează un studiu revoluționar

ACTUALITATE
Un sfert dintre pacienții în comă ar putea fi, de fapt, conștienți, sugerează un studiu revoluționar

O nouă cercetare aduce în atenție faptul că aproximativ unul din patru pacienți care devin nereceptivi în urma unei leziuni cerebrale ar putea, de fapt, să rămână conștient. Acest fenomen, cunoscut sub numele de disociere cognitivă motorie, indică faptul că pacienții pot înțelege și reține ceea ce se întâmplă în jurul lor, chiar dacă nu sunt capabili să răspundă fizic. Studiul recent sugerează că acest fenomen este mult mai frecvent decât se credea anterior.

Descoperirea semnelor de conștiență ascunsă

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 241 de pacienți comatoși, cu leziuni cerebrale severe, în cadrul unui studiu desfășurat pe parcursul a 15 ani în șase locații diferite din SUA, Marea Britanie și Europa. Niciunul dintre participanți nu a putut răspunde la comenzi simple, cum ar fi „imaginează-ți că deschizi și închizi mâna”. Cu toate acestea, pentru a verifica dacă lipsa activității vizibile reflecta absența conștienței, cercetătorii au utilizat tehnici avansate, precum imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electroencefalografia (EEG), pentru a monitoriza activitatea cerebrală a pacienților.

Rezultatele au fost surprinzătoare: 60 dintre pacienți au arătat semne că urmau comenzile în minte, chiar dacă nu puteau reacționa fizic. Acest lucru sugerează că abilitățile cognitive ale acestor pacienți sunt separate de capacitatea lor de a-și mișca corpul. Pacienții pot înțelege limbajul, își pot aminti instrucțiunile și își pot menține atenția, dar nu pot efectua mișcări motorii.

Studiul indică, de asemenea, că această disociere cognitivă motorie este mai frecventă în rândul pacienților tineri și a celor care au suferit leziuni cerebrale traumatice, spre deosebire de cei a căror condiție a fost cauzată de un accident vascular cerebral sau un atac de cord.

Implicațiile etice și clinice ale studiului

Descoperirile ridică întrebări critice din punct de vedere etic, clinic și științific. Unul dintre autorii studiului, Yelena Bodien, subliniază importanța utilizării tehnicilor avansate precum fMRI și EEG pentru a evalua pacienții care par nereceptivi. Aceasta a afirmat că „unele dintre aceste cazuri ar fi putut fi ratate în studiile anterioare, deoarece s-a folosit doar una dintre metode, nu ambele în combinație”.

Studiul sugerează că ar putea fi necesară utilizarea mai multor metode de analiză pentru a detecta semnele de conștiență la pacienții nereceptivi. De asemenea, autorii cercetării subliniază că avem o obligație etică de a încerca să interacționăm cu acești pacienți, în scopul de a-i ajuta să se reconecteze cu lumea exterioară și să promoveze recuperarea lor.

În concluzie, studiul aduce în prim-plan o realitate tulburătoare: disocierea cognitivă motorie este mult mai comună decât s-a crezut până acum. Aproximativ un sfert dintre pacienții considerați complet nereceptivi ar putea, de fapt, să fie conștienți. Acest fapt necesită o regândire a abordărilor clinice și etice pentru a le oferi acestor pacienți șansa de a comunica și, poate, de a-și îmbunătăți starea.