Un îngrășământ vital pentru agricultura mondială, vinovat pentru încălzirea globală

Un îngrășământ esențial pentru producția de alimente la nivel global contribuie semnificativ la încălzirea globală, conform unui nou raport Global Nitrous Oxide (N2O) Budget.

Acest îngrășământ, de care depinde jumătate din hrana noastră, produce emisii de protoxid de azot (N2O), un gaz cu efect de seră extrem de puternic.

Vinovatul pentru încălzirea globală

Descoperirea metodei de utilizare a azotului atmosferic în agricultură, realizată de chimiștii Fritz Haber și Carl Bosch la începutul anilor 1900, a revoluționat producția agricolă. Însă, intensificarea utilizării îngrășămintelor pe bază de azot a dus la o creștere alarmantă a concentrației de N2O în atmosferă, cu 40% mai mare din 1980 până în prezent.

Îngrășămintele pe bază de azot, alături de gunoiul de grajd, sunt responsabile pentru aproape trei sferturi din emisiile de N2O. Acest gaz, odată eliberat în atmosferă, are un efect de încălzire de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon și poate persista în atmosferă peste un secol, degradând în același timp stratul de ozon care protejează Pământul de radiațiile solare nocive.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Majoritatea culturilor agricole, cu excepția leguminoaselor care pot fixa azotul în mod natural, utilizează îngrășăminte pe bază de azot, generând astfel N2O. Deși mai puțin cunoscut decât dioxidul de carbon și metanul, N2O ar trebui să primească o atenție sporită, mai ales în contextul în care ratele de creștere a emisiilor din perioada 2020-2022 au fost cu 30% mai mari decât în orice an anterior din 1980.

Schimbările climatice, alarmante

Europa a reușit să își reducă emisiile de N2O cu 31% din anii 1980 prin limitarea emisiilor industriale. Însă, economiile emergente au înregistrat creșteri semnificative ale emisiilor, alimentate de creșterea populației și a cererii de alimente. În 2020, țările cu cele mai mari emisii antropogene de N2O au fost China (16,7%), India (10,9%), SUA (5,7%), Brazilia (5,3%) și Rusia (4,6%).

Situația alarmantă semnalată de raport subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a gestiona și reduce emisiile de N2O, protejând astfel clima și stratul de ozon al planetei.

Schimbările climatice reprezintă modificări semnificative ale climei Pământului pe termen lung. Acestea includ variații în temperatură, nivelurile mării, precipitații și alte modele meteorologice. Cauzate de încălzirea globală, schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele zone, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extremă.

Oamenii de știință lucrează activ pentru a înțelege climatul trecut și viitor, utilizând observațiile și modelele teoretice. Schimbările climatice pot fi atribuite direct sau indirect activității umane, care modifică compoziția atmosferei globale și care este în plus față de variabilitatea climatică naturală observată pe perioade de timp comparabile. Este important să continuăm să ne educăm și să luăm măsuri pentru a reduce impactul schimbărilor climatice și a proteja mediul înconjurator.