Efectele schimbărilor climatice se resimt, cel puțin în ultimii doi ani, spun specialiștii, explicând și fenomenul extrem care afectează clima în Europa, din a cărui cauză și România a suferit. Meteorologii trag semnale de alarmă, având în vedere noile modificări, spunând că este doar începutul.
Din cele mai recente date publicate de Copernicus, Pământul tocmai a înregistrat cea mai caldă lună martie din istorie, fiind a zecea lună consecutivă în care se înregistrează această performanță, după valul de căldură tropical din ianuarie.
Alimentate de un amestec de încălzire cauzată de om și de modelul climatic El Niño, maximele lunare din toate timpurile au fost observate atât în aer, cât și în apele oceanului, se arată în raportul Copernicus, astfel că, o concluzie reală, am putut observa cum vremea a luat-o razna complet.
Căldura din ultimele 12 luni a împins temperaturile medii globale la un nivel fără precedent de 1,58 grade, mai mare decât nivelurile preindustriale, iar aerul mai cald de deasupra Oceanului Atlantic, în special, ar putea duce la un sezon de uragane deosebit de intens, au avertizat oamenii de știință.
Conform acestor rapoarte, îngrijorătoare de altfel, temperatura medie a aerului la suprafață în luna martie a fost de 14,14 grade, cu 0,1 grade mai mare decât maximul anterior, stabilit în martie 2016.
Copernicus a constatat că întinderea gheții marine din Antarctica a fost cu 20% sub medie, după ce planeta a cunoscut cea mai călduroasă iarnă, definită ca fiind perioada decembrie-februarie.
În timp ce experții spun că cele 10 luni consecutive reflectă o tendință mai amplă care probabil va continua, ei au spus că „nu sugerează că fiecare lună va fi un record la nesfârșit”, deși recent, noi studii vorbesc de zone unde vor fi secete care vor dura zeci de ani.
Raportul vine la două luni după ce oamenii de știință au constatat că temperatura medie pe 12 luni a Terrei a depășit pentru prima dată 1,5 grade față de nivelurile preindustriale, definite ca fiind temperaturile medii înregistrate între 1850 și 1900.
Experții în domeniul climei se tem că ar putea avea loc schimbări catastrofale, cum ar fi prăbușirea unor circulații oceanice critice, dacă temperaturile rămân aproape sau peste acest prag timp de mai mulți ani, iar fenomenele de încăzlire extremă, precum cele aduse de praful saharian în Europa, vor genera și mai multe dezechilibre termice.
În ultimii doi ani, pe plan local, s-au putut observa și resimți, în aceeași măsură, efectele despre care vorbesc experții, iar fenomenul extrem care afectează clima în Europa, a adus și în România situații dramatice, de la furtuni inexplicabile la perioade de secetă accentuată.
În acest context, explicațiile date și de specialiștii români, nu fac altceva decât să întărească ideea generală, conform căreia schimbările climatice sunt ireversibile și că va trebui să ne așteptăm și la o vară cum nu a mai fost de mult timp în România, în 2024, cu secetă:
„Trebuie să gândim aceste transformări, ca să putem să ne dezvoltăm agricultura. Vă spun un lucru pentru România.
Și în România există tendința de aridizare, dar nu cu aceeași intensitate ca în sudul Europei, zone din Spania, din sudul Franței, acolo unde la orizontul anului 2050, dacă vom continua cu emisiile cum sunt acum, nu se va mai putea face agricultură, orice tehnologie ai avea.
În timp ce în România, chiar dacă scade cantitatea de precipitații vara, nu scade atât de mult ca în acele zone.”, declara recent climatologul Roxana Bojariu a declarat, la Interviurile Digi24.
O concluzie inevitabilă ar fi că, tendințele pe termen lung ale căldurii fără precedent vor continua, ceea ce ar putea face mai dificilă predicția modului în care se va comporta clima în viitor, mai ales dacă se va atinge un „punct de inflexiune”, așa cum îl denumesc specialiștii.