Structuri misterioase observate din spațiu, în adâncurile Oceanului Pacific. Ar putea schimba înțelegerea noastră despre Pământ

Imaginea captivă a Noii Zeelande, așezată în imensitatea Pacificului de Sud, a fost surprinsă în detaliu de camerele Stației Spațiale Internaționale. Dar, dincolo de această priveliște spectaculoasă, în adâncurile întunecate ale oceanului, se ascund indicii care ar putea rescrie tot ceea ce știm despre istoria timpurie a Pământului.

Simon Lamb, distins geofizician afiliat Universității din Wellington, alături de Cornel de Ronde, eminent cercetător la GNS Science, se află în fruntea unei echipe inovatoare de oameni de știință care postulează că trecutul îndepărtat al planetei noastre poate fi descifrat prin explorarea a două situri remarcabile, situate la antipozi pe glob: un colț îndepărtat al Africii de Sud și adâncimile necunoscute ale mării în apropierea coastei Noii Zeelande.

Vezi și: Misterele celui de-al optulea continent al Pământului: Ce au descoperit cercetătorii despre continentul scufundat Zealandia

Interconexiuni globale și revelații geologice

La prima vedere, distanța imensă care separă aceste două regiuni pare să sugereze puține asemănări. Cu toate acestea, în inima lor geologică zace o poveste comună care aruncă lumină asupra zorilor existenței planetei noastre, oferind indicii neașteptate despre formarea Terrei așa cum o cunoaștem astăzi – și, potențial, despre originea vieții însăși.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Cercetările lor au prins contur odată cu realizarea de către de Ronde a unei hărți geologice detaliate a regiunii cunoscute sub numele de Centura Verde Barberton, situată în regiunea înaltă a Africii de Sud. „Formațiunile geologice din această regiune s-au dovedit a fi o enigmă pentru cercetători, în ciuda numeroaselor încercări de descifrare”, explică Lamb și de Ronde.

O secțiune din centura verde Barberton a Africii de Sud (Foto: Comisia Internațională pentru Geoereditate)

Ei argumentează că structura litosferei din această zonă contrazice înțelegerea convențională a tectonicii plăcilor din acea epocă. Cu toate acestea, cercetarea lor inovatoare ar putea deține „cheia de a decoda acest mister”.

Povestea ascunsă a centurii verzi Barberton și legătura cu Noua Zeelandă

Harta elaborată de de Ronde a dezvăluit o porțiune din anticul fund marin încorporată în Centura Verde Barberton, formată acum aproximativ 3,3 miliarde de ani, când Terra era abia la începutul formării sale, la vârsta de 1,2 miliarde de ani. „Există, însă, un aspect cu adevărat neobișnuit legat de acest fund marin”, subliniază Lamb și de Ronde conform Phys.org.

Pentru a înțelege această anomalie, cercetarea lor s-a extins până la capătul opus al istoriei geologice a Pământului, în Noua Zeelandă. Experții contestă ideea general acceptată că Pământul timpuriu era o sferă înfocată de magmă, cu o suprafață prea slabă pentru a forma plăci tectonice rigide, și, prin urmare, incapabilă să experimenteze cutremure.

Din contră, ei propun că planeta noastră juvenilă a fost zguduită constant de cutremure de mari dimensiuni, declanșate de fiecare dată când o placă tectonică aluneca sub alta într-o zonă de subducție. Studiind harta Centurii Verzi Barberton, Lamb și de Ronde au observat că stratificarea haotică a rocilor amintește de alunecările de teren submarine recente din Noua Zeelandă, declanșate de puternice cutremure de-a lungul celei mai mari falii a țării, megathrust-ul din zona de subducție Hikurangi, unde substratul este compus dintr-un amestec de roci sedimentare.

Reevaluarea teoriilor stabilite și perspective noi asupra originiilor vieții

Prin analiza formațiunii rociilor din Noua Zeelandă, experții susțin că au rezolvat misterul din spatele formațiunilor Centurii Verzi Barberton. Asemenea succesorului său mai tânăr, aceste structuri erau „remanența unei alunecări de teren gigantice conținând sedimente depuse atât pe uscat sau în ape foarte puțin adânci, amestecate cu cele acumulate pe fundul mării adânci”, au concluzionat ei.

Mai mult decât atât, Lamb și de Ronde sugerează că descoperirile lor „ar putea dezvălui și alte mistere”, având în vedere că zonele de subducție sunt asociate și cu erupții vulcanice explozive. Exemplul erupției vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga, din ianuarie 2022, evidențiază legătura directă între fenomenele tectonice și procesele vulcanice violente ale Terrei timpurii.

Norii de cenușă străpunși de fulgere au fost emiși de erupția vulcanică violentă din 2022 (Foto: Serviciile Geologice din Tonga prin intermediul NOAA)

Vezi și: Unul dintre cei mai periculoși supervulcani de pe planetă se află în Noua Zeelandă. Ce s-ar întâmpla dacă ar erupe. Scenariile specialiștilor

Lamb și de Ronde speculează că cantitățile mari de cenușă vulcanică găsite în Centura Verde Barberton „ar putea fi un registru antic al unei violențe vulcanice similare”. Și mai fascinant, sugerează că loviturile de fulger asociate ar fi putut „crea cuptorul pentru viață, unde au fost forjate moleculele organice de bază”.

În esență, zonele de subducție nu sunt doar surse ale haosului tectonic; ele ar putea fi, de asemenea, scânteia care a aprins flacăra vieții pe Pământ. Descoperirile recente sub valurile Pacificului ar putea, astfel, să deschidă noi căi de înțelegere a dinamicii primordiale a planetei noastre și a originii vieții.