04 nov. 2024 | 08:30

S-a mutat din București la Cluj Napoca, doar ca să regrete trei ani mai târziu. Așa vezi bula imobiliară din România cu alți ochi

ACTUALITATE
S-a mutat din București la Cluj Napoca, doar ca să regrete trei ani mai târziu. Așa vezi bula imobiliară din România cu alți ochi

Mutarea din București la Cluj-Napoca părea o schimbare binevenită pentru o tânără bucureșteancă, care se simțea „sufocată” în capitala României. Însă, după trei ani petrecuți în orașul transilvănean, își mărturisește dezamăgirea și dificultățile de adaptare. Într-o postare pe Reddit, ea a descris cum a ajuns să vadă cu alți ochi viața din București și bula imobiliară din România, regrete care au declanșat numeroase reacții online.

De ce Clujul nu a fost pe măsura așteptărilor

Inițial atrasă de promisiunile unui trai mai „fain” în Cluj-Napoca, bucureșteanca a început să descopere limitele orașului. Iubitul său din Cluj a fost unul dintre principalele motive pentru care a decis să rămână, însă în timp, orașul i s-a părut din ce în ce mai restrâns și monoton. Pe platforma Reddit, ea mărturisește că „a făcut tot ce era de făcut” în Cluj, simțind orașul ca pe un spațiu „mic” și limitat, unde plimbările zilnice devin previzibile și repetitive. Spre deosebire de București, unde descoperea mereu locuri noi și reușea să facă 20.000 de pași fără să părăsească sectorul, la Cluj, distanțele mici și activitățile limitate i-au diminuat entuziasmul inițial.

O altă dezamăgire a fost lipsa interacțiunilor sociale de tip „small talk”, care, deși o iritau la București, au ajuns să-i lipsească în Cluj. „Oamenii sunt mai politicoși, dar rigizi”, remarcă ea. De asemenea, mândria localnicilor pentru orașul lor a ajuns să o deranjeze, explicând că de multe ori a perceput această mândrie ca pe o devalorizare a altor locuri din România, Bucureștiul fiind printre orașele criticate frecvent.

Prețuri mari, spații verzi puține și distracție limitată

Pentru bucureșteanca stabilită temporar la Cluj, orașul transilvănean a devenit cunoscut și pentru prețurile mari, în special pe piața imobiliară, unde prețurile apartamentelor au crescut considerabil. „Ajunsesem să mi se pară normal ca un apartament de 50 mp să coste 150.000 de euro,” spune tânăra, observând diferențele de prețuri față de București, unde costurile sunt ceva mai rezonabile, deși nu în zonele centrale. În Cluj, aceasta remarcă cum mulți dintre prietenii săi sunt nevoiți să aloce o mare parte din venituri pentru chirii și să reducă ieșirile în oraș, ceea ce o face să se întrebe dacă merită să trăiești în acest oraș, faimos pentru prețurile sale mari.

Un alt aspect criticat este lipsa spațiilor verzi, pe care le percepe ca fiind insuficiente și slab întreținute. „Există câteva parcuri, dar în afară de Parcul Central și Grădina Botanică, nu prea ai unde să te plimbi mai mult de 10 minute,” spune ea, punctând și lipsa umbririi în zona centrală a orașului, un contrast puternic cu Bucureștiul, unde parcurile sunt mai mari și mai bine amenajate.

În plus, tânăra observă o limitare a opțiunilor de petrecere a timpului liber, în special în weekenduri. Evenimentele din oraș i se par repetitive, iar opțiunile de recreere sunt, în opinia sa, reduse la terase și festivaluri periodice de tip street food, unde prețurile sunt mari, dar serviciile sunt modeste.

Regretele și dorul de București

După experiența din Cluj, tânăra a început să vadă Bucureștiul într-o lumină nouă, iar la fiecare vizită acasă simte că „reînvie”. În ciuda haosului, zgomotului și aglomerației capitalei, orașul îi oferă mai multă diversitate și oportunități sociale. Deși Clujul i-a oferit un trai mai curat și mai organizat, infrastructura limitată și ritmul mai lent de viață nu au reușit să o satisfacă pe deplin. „Bucureștiul s-a dezvoltat destul de mult de când am plecat eu și abia aștept să mă întorc,” încheie aceasta, mărturisind că se simte mai deprimată în Cluj decât oricând în București.

Deși povestea ei a atras critici, mulți dintre cei care au locuit în Cluj i-au confirmat experiența. Alți români care au petrecut câțiva ani în orașul transilvănean i-au spus că au observat și ei o anumită „răceală” în interacțiunile umane și că viața în Cluj poate deveni costisitoare și dificilă, mai ales pentru cei care nu sunt în domeniul IT.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele