Rapoarte ANM alarmante: România cu portocale de Teleorman, safari în Dobrogea, papagali și țestoase în Delta Văcărești. Secetă, cicloane și tornade în următorii 50 de ani, avertizează climatologii

Schimbările climatice nu mai sunt doar o amenințare abstractă, ci o realitate care se conturează din ce în ce mai clar, iar România nu va fi scutită de efectele sale. În următorii 50 de ani, climatologii avertizează că țara noastră ar putea experimenta schimbări dramatice, care vor transforma peisajul agricol, ecologic și social al țării într-un mod care părea de neconceput până acum. De la portocale cultivate în sudul țării, până la tornade violente în zone altădată liniștite, climatologii, botanistii, geografi și sociologi avertizează că „apocalipsa” meteo a început deja să prindă contur, iar consecințele vor fi resimțite pe termen lung în toate aspectele vieții din România.

Climatologii trag un semnal de alarmă: clima României se schimbă într-un ritm alarmant

Roxana Bojariu, unul dintre cei mai recunoscuți climatologi ai României și expert la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), atrage atenția asupra unei realități incontestabile: climatul țării noastre trece prin schimbări fundamentale. Aceste modificări au început deja să fie observabile în fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani, dar ceea ce urmează va fi și mai dramatic. Conform avertismentelor Bojariu și ale colegilor săi, în deceniile care vin, schimbările climatice vor remodela nu doar modul în care trăim, ci și ecosistemele și economia României.

„În următorii ani, ne așteptăm la o scădere semnificativă a stratului de zăpadă, o creștere a valurilor de căldură, care vor deveni din ce în ce mai persistente, și secete severe care vor afecta în mod semnificativ producția agricolă și resursele de apă,” avertizează Bojariu, intr-un interviu pentru PressOne. Anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, iar creșterea temperaturii medii anuale cu 1 grad Celsius față de nivelul preindustrial este doar începutul. Tendințele climatice globale arată că încălzirea va continua să accelereze, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile violente și inundațiile rapide.

În unele regiuni, grosimea stratului de zăpadă ar putea scădea cu mai mult de 80%, conform datelor ANM.

În mod deosebit, climatologii sunt îngrijorați de apariția și intensificarea fenomenelor meteo extreme, cum ar fi tornadele, cicloanele. În trecut, aceste fenomene erau rare în România, însă ultimele decenii au arătat o creștere alarmantă a acestora. De exemplu, în Călărași, o tornadă puternică a răvășit o zonă agricolă, un eveniment fără precedent până atunci în România. Bojariu avertizează că aceste fenomene vor deveni din ce în ce mai frecvente, iar intensitatea lor va crește, provocând daune majore infrastructurii și locuințelor.

Alertă în Galați. Situația este mult mai gravă decât data trecută: „Oamenii să fie evacuați, să se refugieze la rude sau în zone înalte, sigure”

Alertă meteo extremă pentru București și Ilfov prin RO-alert: „Atenție, fenomene meteo extrem repetitive”

Sursă: ANM

Agricultura sub presiunea schimbărilor climatice: citrice în Teleorman și deșertificare în Bărăgan

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii României va fi profund și devastator. Cosmin Sicora, botanist și director al Grădinii Botanice din Jibou, explică faptul că schimbările climatice vor forța agricultura românească să se adapteze la noi condiții climatice, ceea ce va duce la schimbări drastice în culturile tradiționale. De exemplu, sudul țării, inclusiv Teleormanul, ar putea deveni potrivit pentru cultivarea citricelor, cum ar fi portocalele și lămâile, pe măsură ce temperaturile medii vor crește. „Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, este posibil să vedem în România culturi care în mod tradițional erau asociate cu zonele mediteraneene,” spune Sicora.

Însă nu doar căldura va afecta producția agricolă. Sicora avertizează că, în timp ce temperaturile cresc, productivitatea plantelor va scădea cu până la 20%, iar secetele prelungite vor pune o presiune enormă pe resursele de apă. De asemenea, creșterea incidenței dăunătorilor și bolilor va deveni o problemă tot mai acută. Ciupercile care atacă culturile de cartofi și porumb vor prospera în condițiile climatice mai calde, iar fermierii vor fi nevoiți să aplice tratamente chimice mai frecvent sau să se confrunte cu pierderi semnificative în producție.

Încălzirea globală va afecta și calitatea solului, agravând problema secetelor. Liviu Buzilă, geograf, explică faptul că secetele prelungite vor duce la dispariția covorului vegetal în multe regiuni ale țării, în special în zonele de câmpie din Bărăgan și Dobrogea, unde terenurile arabile se vor transforma în deșert. „Pe măsură ce covorul vegetal dispare, solul devine vulnerabil la eroziune, ceea ce înseamnă că, odată ce are loc o furtună, cantități mari de sol fertil sunt spulberate, iar terenul devine neproductiv,” avertizează Buzilă. Aceste schimbări nu doar că vor afecta producția agricolă, dar vor duce și la pierderi economice semnificative pentru comunitățile rurale din aceste zone.

În același timp, Dobrogea, o zonă cunoscută pentru clima sa semi-aridă, ar putea deveni o destinație pentru activități neobișnuite, cum ar fi safariurile. Pe măsură ce temperaturile cresc și fauna locală suferă modificări, este posibil ca regiunile sudice să atragă un alt tip de turism, bazat pe observația animalelor și adaptarea la noile condiții climatice, scrie Digi24.

Precipitațiile vor deveni mai rare, dar considerabil mai puternice, conform datelor ANM.

Impactul fenomenelor meteo extreme: tornade și inundații rapide

Schimbările climatice nu se vor limita doar la creșterea temperaturilor. Fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente și mai severe, iar consecințele lor vor fi devastatoare pentru comunitățile locale. Roxana Bojariu subliniază că intensificarea precipitațiilor și a furtunilor puternice va duce la o creștere semnificativă a riscului de inundații rapide, în special în regiunile de deal și munte, unde pădurile au fost defrișate masiv. „Tăierile ilegale de păduri, care continuă să fie o problemă majoră în România, agravează efectele fenomenelor meteorologice extreme, deoarece lipsa vegetației face ca terenurile să fie mult mai vulnerabile la viituri și inundații,” explică Bojariu.

Pădurile joacă un rol crucial în protejarea terenurilor împotriva eroziunii și în menținerea echilibrului hidrologic, dar defrișările masive din ultimii ani au eliminat acest strat de protecție naturală. În lipsa pădurilor, apa de ploaie nu mai este absorbită în sol, ci se scurge rapid pe versanți, provocând inundații rapide și distrugând comunități întregi în calea sa. „Aceste inundații rapide sunt greu de prognozat și au efecte devastatoare asupra comunităților locale, în special în zonele de deal și de munte,” avertizează Bojariu.

În plus, valurile de căldură intense vor amplifica efectele schimbărilor climatice în mediul urban, unde insulele de căldură amplifică temperatura deja crescută. În marile orașe, cum ar fi Bucureștiul, efectul combinat al temperaturilor ridicate și al poluării atmosferice va crea un stres termic insuportabil pentru locuitori. „Valurile de căldură vor deveni tot mai frecvente, iar marile aglomerări urbane, unde predomină betonul și asfaltul, vor resimți aceste schimbări într-un mod mult mai accentuat,” adaugă Bojariu. Din cauza lipsei spațiilor verzi și a planificării urbane inadecvate, orașele vor deveni adevărate cuptoare în timpul verilor toride, iar calitatea vieții locuitorilor va fi semnificativ afectată.

Orașele mari, focare de căldură și poluare

În timp ce mediul rural va fi afectat de secete și fenomene meteo extreme, marile orașe vor deveni adevărate focare de căldură și poluare. Efectul insulelor de căldură urbane – fenomenul prin care zonele urbane devin mult mai fierbinți decât cele rurale înconjurătoare din cauza betonului, asfaltului și lipsei spațiilor verzi – va amplifica impactul schimbărilor climatice asupra locuitorilor din marile orașe. În București, de exemplu, temperatura ar putea fi cu până la 10 grade mai mare în timpul verilor față de zonele rurale din apropiere.

„Valurile de căldură intense, combinate cu calitatea proastă a aerului din cauza poluării, vor crea un mediu de trai extrem de nesănătos pentru locuitorii din marile aglomerări urbane,” avertizează Bojariu. „Poluarea atmosferică se va agrava în condiții de stabilitate atmosferică, caracteristice valurilor de căldură, ceea ce va agrava problemele de sănătate publică, în special în rândul celor mai vulnerabili – copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni respiratorii.”

Această combinație de stres termic și poluare va duce la creșterea numărului de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, iar locuitorii marilor orașe vor fi nevoiți să găsească soluții pentru a se proteja de efectele schimbărilor climatice. Una dintre soluțiile propuse de sociologul Barbu Mateescu este migrarea internă către zone mai răcoroase. „Bucureștiul, de exemplu, ar putea deveni un oraș fantomă în timpul verilor, deoarece locuitorii vor căuta refugiu în zone mai răcoroase, cum ar fi regiunile montane,” explică Mateescu.

Pe măsură ce verile devin din ce în ce mai fierbinți, comportamentele sociale se vor schimba. De exemplu, luna septembrie a devenit deja o lună preferată pentru concedii, fiind mai răcoroasă decât august, iar litoralul românesc continuă să atragă turiști până târziu în toamnă. „Crăciunurile albe, atât de nostalgice, vor deveni o raritate, iar sărbătorile tradiționale de iarnă ar putea arăta complet diferit într-un viitor dominat de schimbări climatice,” adaugă Mateescu.

Soluții pentru a atenua impactul schimbărilor climatice: educație și acțiuni coordonate

Deși previziunile climatice pentru România sunt alarmante, climatologii și experții din diverse domenii subliniază că nu este prea târziu pentru a lua măsuri care să atenueze impactul schimbărilor climatice. Roxana Bojariu subliniază importanța educației de mediu și a presiunii publice asupra politicienilor pentru a lua măsuri reale și concrete. „Trebuie să facem tranziția către energie regenerabilă, să protejăm pădurile și să dezvoltăm infrastructură verde care să atenueze efectele încălzirii globale,” spune Bojariu.

Radu Burnete, expert în afaceri publice la Consiliul Investitorilor Străini, adaugă că România trebuie să investească masiv în infrastructură modernă, care să răspundă noilor realități climatice. „Este esențial să investim în sisteme de irigare eficiente, să dezvoltăm rețele pentru captarea apei de ploaie și să adoptăm practici agricole durabile care să ne ajute să facem față secetelor prelungite,” spune Burnete.

Concluzie: un viitor incert, dar nu inevitabil

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru România în următoarele decenii, iar efectele lor vor fi resimțite în toate aspectele vieții – de la agricultură și economie, până la sănătate publică și comportamente sociale. Cu toate acestea, experții subliniază că viitorul nu este încă scris în piatră. Prin acțiuni coordonate, investiții și educație, România poate atenua unele dintre cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice și poate naviga către un viitor mai sigur și mai sustenabil.

În lipsa unor măsuri decisive, însă, țara noastră ar putea ajunge să se confrunte cu o adevărată „apocalipsă” meteo, în care tornadele, secetele prelungite și furtunile violente devin noua normă. România trebuie să acționeze acum, înainte ca schimbările climatice să devină ireversibile și să aducă cu ele pierderi economice și sociale imense.