Primul ajutor în România: De ce suntem în urmă și cum putem schimba situația

Acordarea primului ajutor rămâne, în continuare, un subiect prea puțin abordat în România, iar acest lucru poate avea consecințe grave.

Lipsa educației și a reglementărilor adecvate

În timp ce în alte țări europene, precum Suedia sau Norvegia, există un grad de pregătire de 100% în acordarea primului ajutor, România se află la o distanță îngrijorătoare. Potrivit estimărilor, doar între 5% și 8% dintre români sunt instruiți să acorde ajutor în caz de urgență. Aceasta este o problemă recunoscută de specialiști, iar legislația care ar putea rezolva parțial acest impas încă nu a fost adoptată.

Adrian Armășel, manager Prim-Ajutor în cadrul Crucii Roșii Române, a subliniat că există o mare lipsă de educație în acest domeniu.

„Românii nu știu să intervină în caz de urgență, iar cei care încearcă să ajute, adesea nu au cunoștințele corecte. De exemplu, în cazul unui atac de cord, mulți aplică măsuri inadecvate care pot agrava situația”, a declarat Armășel, pentru Adevărul.

În ciuda apelurilor constante pentru implementarea unei legi care să reglementeze educația pentru primul ajutor, aceasta nu a fost încă promovată.

Cutremur de 4 grade pe scara Richter în județul Buzău, zona Vrancea

Zodiile care plătesc datorii karmice în 2025. Lecții și provocări pentru acești nativi

Învățarea primului ajutor în școli și la locul de muncă

Una dintre soluțiile propuse de Crucea Roșie Română pentru îmbunătățirea pregătirii cetățenilor este introducerea cursurilor de prim-ajutor în școli.

„În multe țări europene, copiii învață de la vârste fragede cum să acorde ajutor în diverse situații de urgență. Acestea sunt abilități esențiale care pot salva vieți”, explică Armășel.

În prezent, în România, educația pentru primul ajutor este de obicei organizată ocazional, în cadrul unor proiecte sau cursuri voluntare, dar nu există o disciplină specifică în programa școlară.

De asemenea, la locurile de muncă, deși există obligația ca angajatorii să pregătească angajații în acordarea primului ajutor, mulți nu respectă cu adevărat aceste norme, iar cursurile de prim-ajutor pot fi susținute de orice persoană, fără a exista un sistem de acreditare. Armășel subliniază importanța reglementării clare a acestor cursuri printr-o lege specifică, care să stabilească norme precise și să impună obligații clare pentru autorități, școli și angajatori.

În ciuda acestei lipse de reglementări, există un interes în creștere din partea tinerilor, care participă activ la concursuri de prim-ajutor organizate de Crucea Roșie.

„Copiii sunt extrem de receptivi la aceste cursuri. Mulți dintre ei ajung să urmeze cariere în domeniul medical, iar pentru ei, a salva vieți devine o pasiune”, a adăugat Armășel.

În concluzie, schimbarea atitudinii față de educația în prim-ajutor în România depinde de implicarea autorităților, școlilor și a societății civile. Adoptarea unei legislații clare și integrarea primului ajutor în educația școlară ar putea salva multe vieți în viitor.