Legătura surprinzătoare între inimă și sănătatea mentală: ce spun studiile recente

Legătura complexă și fascinantă dintre inimă și creier a fost subiectul unor studii recente care au început să dezvăluie modul în care aceste două organe comunică și influențează sănătatea noastră mentală. Deși este bine cunoscut faptul că stresul și anxietatea pot afecta negativ inima, puțini sunt conștienți de faptul că și inima poate influența creierul și, implicit, sănătatea noastră mentală.

Creierul influențează inima

Gândurile stresante pot face ca inima să bată cu putere, iar anxietatea poate declanșa aritmii cardiace, cum ar fi fibrilația atrială. În cazuri extreme, șocurile emoționale puternice, cum ar fi moartea unei persoane dragi, un diagnostic grav de cancer sau o ceartă intensă, pot declanșa un sindrom cunoscut sub numele de „sindromul inimii frânte”, care imită un atac de cord.

Inima răspunde creierului

Recent, cercetătorii au descoperit că semnalele puternice călătoresc de la inimă la creier, influențând percepțiile, deciziile și sănătatea mentală, relatează publicația de specialitate ScienceNews. Aceste semnale pot afecta chiar și modul în care percepem lumea din jurul nostru. De exemplu, în anumite situații, bătăile inimii pot influența claritatea vederii sau capacitatea de a reține informații.

Studiile au arătat că fiecare bătaie a inimii trimite un semnal către creier, cunoscut sub numele de „răspuns evocat de bătaia inimii” (HER). Acest semnal intern poate influența modul în care vedem lumea exterioară. De exemplu, într-un studiu, mesajele transmise de inimă au îmbunătățit vederea participanților. Atunci când anumite zone ale creierului răspundeau puternic la bătăile inimii, oamenii erau mai predispuși să vadă linii gri slabe în jurul unui punct roșu. Când răspunsul era mai slab, erau mai puțin predispuși să vadă aceste linii.

Cele două ingrediente care curăță rapid chiar și cea mai îngălbenită cadă. Soluția naturală care o face să arate albă, ca nouă 

Noile reguli pentru vânzarea mașinilor second-hand valabile de la 1 decembrie. Precizările făcute de RAR

Inima și memoria

Semnalele de la inimă joacă un rol și în memorie. În experimentele de laborator, oamenii au fost expuși la cuvinte afișate pe un ecran pentru scurt timp. Atunci când un cuvânt apărea în timpul contracției inimii, o fază numită sistolă, oamenii erau mai predispuși să uite acel cuvânt la testele de memorie ulterioare.

Există indicii că inima poate influența intuițiile, luarea deciziilor și emoțiile. Persoanele care erau mai capabile să-și simtă ritmul cardiac reacționau mai intens la imagini emoționale decât cei care erau mai puțin capabili să-și simtă bătăile inimii.

Aceste rezultate sugerează că creierul nostru utilizează informații de la inimă pentru a ne ajuta să înțelegem lumea. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, aceste descoperiri sunt corelative, fiind greu de spus dacă bătăile inimii cauzează efectele observate sau dacă acestea apar simultan.

Experimente pe șoareci

Un studiu recent pe șoareci a reușit să depășească această problemă printr-o metodă neașteptată. Folosind o tehnică puternică numită optogenetică, cercetătorii au controlat bătăile inimii șoarecilor cu o precizie extraordinară prin intermediul luminii. Cu fiecare impuls de lumină, mușchii din ventriculele inimii se contractau, pompând sângele în corp.

Cercetătorii au studiat apoi creierele și comportamentele șoarecilor ale căror inimi erau forțate să bată rapid. O inimă accelerată artificial nu afecta întotdeauna comportamentul șoarecilor. În anumite situații, aceștia păreau să nu observe. Dar când se confruntau cu pericol — o zonă expusă sau o gură de apă care putea fi însoțită de un șoc electric — șoarecii deveneau mai anxioși atunci când inimile lor erau forțate să bată rapid.

Un jucător cheie în creierul șoarecilor a fost insula. Insula umană, situată pe fiecare parte a creierului, joacă un rol în emoții, senzații interne și durere. Oprirea activității neuronale în insula șoarecilor a redus influența inimii accelerate asupra comportamentului.

Concluzii

Studiile recente subliniază importanța comunicării bidirecționale dintre inimă și creier în menținerea sănătății mentale. Aceste descoperiri ar putea duce la noi tratamente pentru tulburările de anxietate și alte afecțiuni mentale. Înțelegerea mai profundă a acestor interacțiuni ar putea revoluționa modul în care abordăm sănătatea mintală, deschizând noi căi pentru terapii non-invazive și eficiente.

Legătura dintre inimă și creier este un domeniu de studiu în plină expansiune, iar rezultatele recente ne oferă perspective valoroase asupra modului în care corpul nostru influențează sănătatea mentală. Pe măsură ce continuăm să explorăm aceste conexiuni, putem descoperi modalități inovatoare de a îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții.