„Godzilla” la 70 de ani: Monstrul născut din traumele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, glasul fricilor unei națiuni și un memento al fragilității echilibrului dintre om și natură

În anul 1954, pe 27 octombrie, a avut loc premiera filmului „Godzilla” (în japoneză „Gojira”), un moment care a marcat pentru totdeauna istoria cinematografiei japoneze și a culturii mondiale. Regizat de Honda Ishiro, acest film nu doar că a dat startul genului kaiju-eiga — filmele cu monștri gigantici — dar a oferit o reflecție profundă asupra Japoniei postbelice, ilustrând anxietatea, frica și complexitatea identității culturale a națiunii la momentul respectiv. La 70 de ani de la apariția sa, Godzilla rămâne nu doar un simbol al distrugerii, dar și un mesaj clar despre puterea umanității și consecințele neînțelegerii naturii.

Un monstru născut din traumele nucleare

În contextul Japoniei postbelice, cicatricile lăsate de bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki încă erau adânc încărnată în conștiința națiunii. Experiența devastatoare a acestor atacuri, alături de teama constantă de puterea nucleară în timpul Războiului Rece, au inspirat povestea lui Godzilla. Filmul este o reprezentare metaforică a amenințării nucleare și a fricii față de tehnologia scăpată de sub control.

Imagine de producție cu Haruo Nakajima sau Katsumi Tezuka în rolul lui Godzilla, folosind tehnica suitmation, în filmul Godzilla din 1954. (Foto: Wiki arhivă)

În 1954, incidentul legat de testarea bombei H, cunoscut sub numele de „Castle Bravo”, care a contaminat un echipaj japonez de pescari de pe barca Daigo Fukuryū Maru, a alimentat încă o dată frica de radiații și a fost o sursă de inspirație directă pentru crearea lui Godzilla. Monstrul, un reptil uriaș de 50 de metri început, a fost trezit de experimentele nucleare și și-a sporit puterea absorbind radiațiile. Astfel, Godzilla a devenit o metaforă a forței distructive și imprevizibile a armelor atomice, întruchipând temerile profunde ale unei societăți traumatizate.

Regizorul Ishirô Honda pe platoul de filmare al filmului Godzilla din 1954. (Foto: Retronaut.com)

Complexitatea relației între umanitate, tehnologie și natură

Povestea lui Godzilla nu este doar despre distrugere și groază, ci este și o alegorie asupra responsabilității umane în fața puterii tehnologice. Filmul prezintă o viziune ambivalentă asupra relației dintre știință și tehnologie. Profesorul Yamane, un personaj important în poveste, reflectă fascinatia științifică față de potențialul energiei nucleare, dar și pericolul acesteia atunci când este utilizată fără responsabilitate.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

De asemenea, personajul Serizawa — omul de știință care inventează o bombă capabilă să distrugă Godzilla — este profund frânt de dilema morală cu care se confruntă. Folosirea unei asemenea arme ar putea rivaliza cu devastarea cauzată de bombele atomice, iar Serizawa decide în cele din urmă să se sacrifice, pentru a preveni ca invenția sa să cadă într-o utilizare iresponsabilă. Această dilemă ilustrează tensiunea dintre descoperirea științifică și consecințele sale morale, sugerând o nevoie urgentă de responsabilitate în fața forței tehnologiei.

Godzilla, prezentat aici în versiunea sa din 1956, era simbolic pentru bombele atomice lansate asupra Japoniei în 1945. (Foto: Getty Images)

Succesul global al unui simbol

Godzilla nu a fost doar un film cu monștri, ci a creat o veritabilă emblemă culturală care a transcens granițele Japoniei. Versiunea americană, „Godzilla, King of the Monsters!”, lansată în 1956, a fost un mare succes și a contribuit la popularitatea internațională a personajului. De atunci, Godzilla a devenit un simbol recunoscut la nivel mondial, apărând în 36 de filme oficiale, dar și într-o multitudine de continuări, crossover-uri și remake-uri, inclusiv cel din 2014 al regizorului Gareth Edwards.

Chiar dacă a evoluat și a oscilat între rolul de distrugător și erou care apără umanitatea în fața altor amenințări, Godzilla rămâne un simbol al fragilității echilibrului dintre umanitate și natură. Honda Ishiro, împreună cu maestrul efectelor speciale Tusburaya Eiji și compozitorul Ifukube Akira, a imaginat o creatură care, în spatele solzilor ei, păstrează cicatricile Hiroshimei și Nagasaki și care reamintește lumii întregi despre puterea devastatoare a tehnologiei scăpată de sub control.

Evoluția monstrului Godzilla din 1954 până în zilele noastre.

Lecția lui Godzilla la 70 de ani

După 70 de ani, Godzilla încă învie fricile profunde ale umanității și rămâne o operă complexă, stratificată, care nu doar că materializează un traumatism cultural, ci devine un memento despre cât de delicat este echilibrul dintre om și natură. Godzilla este mai mult decât un monstru — este o avertizare continuă asupra consecințelor intervențiilor umane în natură și un simbol al nevoii de a nu uita lecțiile dureroase ale istoriei.

Astăzi, într-o epocă în care tehnologia avansează rapid și în care pericolul unei crize nucleare este din nou o amenințare reală, mesajul lui Godzilla este mai actual ca oricând. Fragilitatea echilibrului dintre umanitate și natură și responsabilitatea pentru folosirea științei sunt teme esențiale care meritâ să fie reflectate și înțelėse într-o lume care, în mod tragic, se află încă într-o luptă pentru a evita repetarea greșelilor trecutului.