Expresia pe care mulți români o folosesc greșit. Ce înseamnă „colac peste pupăză”, de fapt VIDEO

Limba română are multe expresii care s-ar putea să sune ciudat dacă sunt traduse în oricare altă limbă, întrucât unele dintre ele par să nu aibă niciun sens. Vorbim despre atâta ambiguitate, în cazul multora dintre ele, încât până și unii dintre români le folosesc greșit.

Umul dintre aceste exemple este expresia „colac peste pupăză”.

Ce înseamnă „colac peste pupăză”

Expresia românească „colac peste pupăză” este una dintre acele ziceri ce își găsesc locul în conversațiile zilnice, însă puțini sunt cei care cunosc cu adevărat originea și semnificația acesteia, drept pentru care tinde să fie folosită greșit.

Atunci când un român folosește această expresie, este adesea în contextul unui necaz sau a unei situații deja delicate, în care intervenția unui nou element negativ face lucrurile și mai dificile.

Tragedie în județul Vaslui, unde doi tineri de 19 și 24 de ani au murit într-un accident rutier cumplit, pe DN 24

Dana Budeanu îi critică dur pe Călin Georgescu și soția sa, Cristela: ”Cum credeți voi că în 2024 apare unu’ pe cal, cu una care face spirale pe net?”

Cu alte cuvinte, „colacul peste pupăză” este o modalitate de a sublinia că ceva rău s-a întâmplat în acel moment sau, în funcție de caz, că urmează să se întâmple într-o situație deja complicată de alte elemente.

Dar de unde provine această expresie? Originea sa poate fi găsită în tradițiile și obiceiurile românești, în special în ceea ce privește nunțile și înmormântările.

În unele regiuni ale țării, termenul „pupăza” se referă la o pâine specială, în formă de cuib de pasăre, care are un rol semnificativ în cadrul ceremoniilor de nuntă.

Desigur, nunțile sunt adesea evenimente pline de bucurie, dar aduc și o anumită doză de stres și responsabilitate. Astfel, adăugarea unui „colac peste pupăză” cinstit ar putea însemna introducerea unei complicații sau a unei probleme într-un moment deja tensionat, cum ar fi o nuntă.

Interesant este faptul că, în tradiția românească, colacul este asociat și cu înmormântările, unde este oferit ca un simbol al vieții și al ciclului morții și renașterii.

Acestea fiind spuse, expresia „colac peste pupăză” poate avea legătură și cu evenimentele triste sau tensionate, sugerând că un element negativ este adăugat unei situații care implică deja pierderea sau trecerea prin momente dificile.

Prima mențiune a expresiei în literatura românească

În literatura românească, prima mențiune a expresiei „colac peste pupăză” poate fi găsită în jurnalul de călătorie Peregrinul transilvan, scris în 1865 de Ion Codru Drăgușanu.

Aici, autorul folosește această expresie pentru a descrie negocierile salariale, evidențiind cum avantajele oferite în cadrul unui acord sunt eclipsate de un element negativ sau de o condiție dezavantajoasă.

Așadar, expresia „colac peste pupăză” continuă să fie parte integrantă a limbajului românesc, subliniind aspecte ale vieții și ale relațiilor umane care tind să fie complexe și pline de contrast.

Ea aduce în discuție nu doar ideea de adăugare a unui necaz peste altul, deja existent, ci și subliniază sensul profund al tradițiilor și obiceiurilor populare în cultura românească.

Astfel, fie că este utilizată în conversații obișnuite sau analizată din punct de vedere cultural și lingvistic, despre expresia „colac peste pupăză” se poate spune că rămâne o perlă a bogăției și diversității limbii române.

În mod absolut evident, atunci când vorbim despre limba română, se poate spune că avem de-a face cu o coloratură anume a expresiilor și, așa cum menționam la începutul acestui material, trebuie să fii născut și crescut aici ca să înțelegi despre ce este vorba.

Într-adevăr, limba română nu este singura cu expresii greu de tradus mot-a-mot, dar este, cu siguranță, una dintre cele mai dificile, chiar și în spațiul latin. Spre exemplu, un francez sau un spaniol obișnuit îți va spune că, deși va recunoaște câteva cuvinte din familia lingvistică pe care o împărțim, limba română este și va rămâne o limbă extrem de greu de învățat, iar acest lucru nu neapărat numai din pricina expresiilor intraductibile, ci și a gramaticii.