Cum te ajută postul intermintent, de fapt. Ce schimbări produce fasting-ul în creierul tău

Cercetătorii care încearcă să abordeze criza actuală a obezității au făcut o descoperire importantă: restricția intermitentă a caloriilor duce la schimbări semnificative atât în intestine, cât și în creier, ceea ce ar putea deschide noi opțiuni pentru menținerea unei greutăți sănătoase.

Studiul care îți demontrează ce schimbări se produc

Cercetătorii din China au studiat 25 de voluntari încadrați ca fiind obezi pe parcursul a 62 de zile, în timpul cărora au participat la un program de restricție energetică intermitentă, un regim care implică controlul atent al aportului caloric și post relativ în unele zile.

Nu numai că participanții la studiu au pierdut în greutate  în medie 7,6 kilograme sau 7,8% din greutatea lor corporală, au existat și dovezi ale schimbărilor în activitatea regiunilor legate de obezitate ale creierului și în compoziția bacteriilor intestinale.

În prezent nu este clar ce cauzează aceste schimbări, sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Cu toate acestea, știm că intestinele și creierul sunt strâns legate, deci tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla aportul alimentar.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Schimbările în activitatea creierului, observate prin scanările de rezonanță magnetică funcțională (fMRI), au fost în regiunile cunoscute ca fiind importante în reglarea apetitului și a dependenței, inclusiv în girusul orbital frontal inferior.

Microbiomului intestinal, esențial în acest proces

Mai mult, schimbările microbiomului intestinal, analizate prin mostre de fecale și măsurători din sânge, au fost legate de anumite regiuni ale creierului.

De exemplu, bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv voința noastră când vine vorba de aportul alimentar.

„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional”, a declarat specialistul în științe medicale Xiaoning Wang de la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie din China.

„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin nervi și circulația sângelui. La rândul său, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce substanțele nutritive din dieta noastră schimbă compoziția microbiomului intestinal”, a mai spus acesta.