Cum faci un cocktail original cu rachiu, calvados și un strop de vin – ”Mere, Pere, în Panere” cu Pater

În mentalul colectiv, ideea de cocktailuri cu rachiu sau pălincă nu este încă foarte bine înrădăcinată, nici măcar pe meleaguri mioritice, în parte din cauza faptului acestea sunt arome foarte puternice și ajung ușor să domine orice combinație. Chiar și așa, cu un pic de răbdare și numeroase experimente, poți ajunge să obții un mix echilibrat de gusturi și arome.

Rachiul, pălinca, țuica, horinca și nu numai sunt distilatele naționale ale românilor și, deși merită celebrate și respectate în forma lor naturală, pot fără probleme să fie integrate în numeroase cocktailuri cu personalitate puternică. Până să ajungi însă la partea efectivă de mixare, asigură-te că ai un produs de calitate. Eu prefer distilatele din acest spectru de la Pater, dar mai există și alți producători locali care fac o treabă grozavă în diferite părți ale țării, iar cu cât guști mai multe, s-ar putea să înțelegi și diferențele mai mici sau mai mari între categoriile menționate.

Diferența între țuică, rachiu și pălincă

Țuică, rachiu și pălincă sunt trei băuturi tradiționale românești, fiecare având particularitățile sale legate de materii prime, metode de producție și regiuni geografice în care sunt produse. Deși există unele suprapuneri în ceea ce privește terminologia și utilizarea lor, acestea sunt diferite în esență. Iată principalele diferențe:

1. Țuică

• Origine și regiuni: Țuica este specifică României și este asociată în mod special cu regiuni precum Muntenia și Oltenia, dar este consumată în întreaga țară.
• Materie primă: Țuica este obținută în principal din prune. În general, țuica se face doar din prune, iar alte fructe nu sunt folosite în mod tradițional pentru a face această băutură.
• Proces de producție: Țuica este produsă prin fermentarea și distilarea prunelor. Poate fi distilată o singură dată (țuică simplă) sau de două ori (țuică dublu distilată sau „țuică de două ori fiartă”).
• Tărie: Țuica are de obicei o tărie alcoolică de aproximativ 24-30%, dar poate varia în funcție de metoda de distilare.

2. Rachiu

• Origine și regiuni: Rachiul este o denumire generală folosită în multe regiuni din România, dar și în alte țări balcanice.
• Materie primă: Rachiul poate fi făcut din diverse tipuri de fructe, nu doar din prune. Poate fi produs din struguri (rachiu de struguri), mere, pere, cireșe, caise, piersici sau alte fructe. În anumite regiuni, rachiul făcut din struguri poate fi numit și „vinars”.
• Proces de producție: Similar cu țuica, rachiul se obține prin fermentarea și distilarea fructelor respective. Metodele de distilare pot varia, influențând gustul și tăria alcoolică.
• Tărie: Rachiul poate varia considerabil în tărie, de la 30% până la 60% sau chiar mai mult, în funcție de numărul de distilări și de tipul de fruct folosit.

3. Pălincă

• Origine și regiuni: Pălinca este specifică Transilvaniei și Maramureșului, fiind considerată o băutură tradițională a acestor regiuni. Este foarte populară în comunitățile maghiare din România.
• Materie primă: Pălinca este produsă în principal din prune, dar și din alte fructe precum mere, pere, caise, piersici, gutui sau cireșe. Cu toate acestea, pentru a fi considerată pălincă, trebuie să fie dublu distilată.
• Proces de producție: Pălinca se obține prin fermentarea și distilarea fructelor, dar ceea ce o diferențiază este faptul că este întotdeauna dublu distilată, ceea ce îi conferă o tărie alcoolică mai mare și un gust mai puternic.
• Tărie: Pălinca este cunoscută pentru tăria sa, având un conținut alcoolic de obicei între 40% și 60%, dar uneori poate depăși acest procent.

Rezumat:

• Țuica este o băutură distilată exclusiv din prune, produsă în principal în Muntenia și Oltenia, cu o tărie alcoolică moderată.
• Rachiul este un termen general pentru băuturi distilate din diverse fructe, cu o tărie alcoolică variabilă, fiind produs în mai multe regiuni din România.
• Pălinca este o băutură specifică Transilvaniei și Maramureșului, produsă din diverse fructe și distilată de două ori, ceea ce îi conferă o tărie mai mare.

Aceste băuturi sunt parte integrantă a tradiției și culturii românești, fiecare având locul său bine stabilit în obiceiurile locale.

Anca Dinicu, ședință foto de senzație înainte de a naște. Actrița s-a dezbrăcat de haine și inhibiții, spre deliciul domnilor

Ce nu e bine să faci de Sfinții Mihail și Gavril. Obiceiurile și tradițiile pe care creștinii le respectă pe 8 noiembrie

Cum faci un cocktail cu rachiu de pere și calvados, un distilat din cidru de mere

La bază, rețeta de mai jos este o băutură de tip sour, aceasta este asociată în general cu două părți de distilat (rom, vodcă, gin, tequila), o parte de sirop de zahăr, agave sau lichioruri dulci și o parte de aciditate (suc de lămâie, lime, poate chiar și grapefruit). În acest caz particular, partea de distilat am împărțit-o în rachiu, calvados și lichior pe bază de cognac și pere.

Mere, pere, în panere

45ml Rachiu de pere, recomand Pater

15ml Lichior de pere și coniac, Xante

30ml Calvados, recomand Boulard Pays d`Auge XO

15ml Sirop de Mere Verzi, recomand Monin Pomme Verte

30ml Suc de lămâie proaspăt stors

10ml (două lingurițe) Vin Roșu sec, recomand Purcari Rară Neagră

Metodă: se amestecă ingredientele cu ajutorul unui shaker plin cu gheață cu excepția vinului. Se strecoară cocktailul peste un cub mare de gheață, fie într-un pahar de coniac, fie într-un tumbler sau rocks. Se toarnă încet vinul roșu deasupra. Se decorează cu felii de măr, păr sau ambele.

Notă: Dacă vrei o variantă mai ușoară din punct de vedere al alcoolemiei a aceluiași cocktail, poți adăuga 30-45ml suc de pere în shaker.

Toate ingredientele folosite le poți achiziționa de pe www.alfadrink.ro.