Copiii mici pot inhala microplastice din covoare, susțin oamenii de știință
Microplasticele au devenit o problemă globală, afectând oceanele, plajele și chiar alimentele pe care le consumăm. Însă recent, cercetătorii au atras atenția asupra unui pericol invizibil, dar omniprezent în casele noastre: microplasticele din aerul interior. Aceste particule minuscule sunt inhalate zilnic, iar copiii mici par a fi cei mai vulnerabili.
Inhalarea microplasticelor: Un risc ascuns în casele noastre
Un nou studiu condus de Universitatea din Birmingham a analizat sursele majore de microplastice din mediile noastre zilnice, concentrându-se pe 30 de locuințe și 30 de locuri de muncă dintr-un oraș mare. Descoperirea principală a fost că peste 60% dintre microplasticele identificate erau fibre provenite din covoare, textile și alte materiale din casă. Acești poluanți invizibili, sub formă de particule mici de plastic, au fost găsiți în concentrații mult mai mari în locuințe decât în locurile de muncă, unde majoritatea suprafețelor nu erau acoperite cu covoare.
Cercetătorii au subliniat că, raportat la greutatea corporală, copiii mici inhalează mult mai multe microplastice decât adulții. Sistemele lor imunitar și nervos, aflate încă în dezvoltare, ar putea fi afectate de aceste particule, punându-i în fața unor riscuri crescute pentru sănătatea lor pe termen lung.
„Concentrația medie de microplastice în case a fost semnificativ mai mare decât cea din locurile de muncă analizate,” au explicat cercetătorii, citați de revista de specialitate Sciencedirect. „Această diferență a fost atribuită prezenței covoarelor în toate locuințele examinate, în timp ce 13 dintre locurile de muncă nu aveau covoare.”
Ce sunt microplasticele și cum ne afectează sănătatea?
Microplasticele sunt particule de plastic mai mici de 5 mm care provin dintr-o varietate de surse, inclusiv deșeurile din ambalaje și textilele sintetice. Ele se regăsesc în numeroase produse pe care le folosim zilnic, de la apă îmbuteliată până la fructele de mare, iar cercetările emergente sugerează că aceste particule pot avea efecte negative asupra sănătății.
În 2023, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un raport care menționa că există dovezi limitate privind impactul negativ al microplasticelor asupra sănătății umane. Cu toate acestea, studii recente contrazic acest punct de vedere. De exemplu, un studiu realizat în 2024 de Universitatea Harvard a găsit o legătură între consumul de microplastice și riscul crescut de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat placa arterială de la 257 de persoane și au descoperit particule mici de plastic în 58% dintre cazuri.
Mai îngrijorător, studiul a arătat că, după aproape trei ani, persoanele cu microplastice în placa arterială aveau un risc de 4,5 ori mai mare de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral decât cele fără microplastice.
Riscurile pentru sănătatea copiilor mici
Cercetătorii de la Birmingham au subliniat că există încă mari lacune în înțelegerea științifică a efectelor microplasticelor asupra sănătății umane, însă descoperirile actuale ridică semnale de alarmă. Microplasticele au capacitatea de a absorbi substanțe chimice toxice din mediul înconjurător, inclusiv poluanți organici hidrofobi și metale grele. Acest lucru amplifică îngrijorările legate de impactul asupra sănătății umane, în special în cazul celor mai vulnerabili, cum ar fi copiii mici.
Studii anterioare au arătat că microplasticele pot fi absorbite și acumulate în țesuturile umane, inclusiv în plămâni, ficat, colon și chiar placentă. Deși OMS sugerează că dovezile privind efectele adverse ale microplasticelor sunt limitate, tot mai multe cercetări indică faptul că expunerea la aceste particule ar putea avea consecințe semnificative pe termen lung, în special pentru dezvoltarea copiilor.
Cum putem proteja copiii de microplastice?
În fața acestor descoperiri îngrijorătoare, părinții se întreabă cum pot proteja mai bine copiii de expunerea la microplastice. Cercetătorii recomandă menținerea unei bune igiene a casei, aspirarea frecventă a covoarelor și ventilația corespunzătoare a locuinței pentru a reduce concentrațiile de microplastice din aer. De asemenea, evitarea textilelor sintetice și preferarea materialelor naturale ar putea contribui la reducerea expunerii.
Această cercetare deschide un nou capitol în înțelegerea pericolelor ascunse în mediul casnic, arătând că protejarea copiilor de polua