China a aselenizat pe partea întunecată a Lunii pentru a aduna mostre de sol

Duminică dimineața, ora Beijingului, sonda Chang’e-6 a Chinei a reușit să aselenizeze cu succes pe partea întunecată a Lunii, marcând un pas semnificativ în ambițioasa misiune a țării de a deveni o putere dominantă în explorarea spațială. Această realizare deschide calea pentru viitoare misiuni lunare și aduce China mai aproape de obiectivul său de a trimite astronauți pe Lună până în 2030.

Detalii despre misiunea Chang’e-6

Sonda Chang’e-6 a aterizat în Bazinul Aitken de la Polul Sud, unde va începe colectarea de mostre de sol lunar, conform anunțului făcut de Administrația Spațială Națională Chineză (CNSA). Aceasta este cea mai complexă misiune robotică lunară a Chinei de până acum și are ca scop returnarea mostrelor pe Pământ de pe partea întunecată a Lunii pentru prima dată în istorie, relatează CNN.

Un nou pas în explorarea lunară

Aceasta este a doua oară când o misiune reușește să ajungă pe partea întunecată a Lunii, China realizând pentru prima dată această performanță în 2019 cu sonda Chang’e-4. Dacă totul decurge conform planului, misiunea – începută pe 3 mai și estimată să dureze 53 de zile – ar putea reprezenta un moment crucial în eforturile Chinei de a deveni o putere spațială majoră.

Cozonac cu 10 gălbenușuri. Nu se frământă mult și tot iese pufos, nu poți să dai greș cu această rețetă

Horoscop zilnic 22 decembrie 2024. Zodia care își schimbă complet destinul

Obiectivele ambițioase ale Chinei în explorarea spațială

Planurile Chinei includ trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030 și construirea unei baze de cercetare la polul sud lunar, o regiune despre care se crede că conține gheață de apă. Această realizare vine într-un moment în care tot mai multe țări, inclusiv Statele Unite, urmăresc beneficiile strategice și științifice ale explorării lunare extinse.

Importanța mostrelor colectate

Mostrele colectate de sonda Chang’e-6 ar putea oferi indicii esențiale despre originea și evoluția Lunii, Pământului și a sistemului solar, spun experții. Misiunea în sine furnizează date importante și practică tehnică necesară pentru a avansa ambițiile lunare ale Chinei.

Colectarea și returnarea mostrelor

Chang’e-6 a aselenizat într-un crater de impact cunoscut sub numele de Bazinul Apollo, situat în interiorul Bazinului Aitken de la Polul Sud, cu un diametru de aproximativ 2.500 de kilometri. Sonda a orbitat Luna timp de aproximativ 20 de zile ca parte a unei sonde mai mari, compusă din patru părți: un orbiter, un lander, un ascender și un modul de reîntoarcere.

Sonda va folosi un burghiu și un braț mecanic pentru a colecta până la 2 kilograme de praf și roci lunare din bazin, un crater format acum aproximativ 4 miliarde de ani. Colectarea probelor va dura 14 ore, iar sonda va petrece două zile pe partea întunecată a Lunii.

Provocările tehnice ale misiunii

Pentru a-și completa misiunea, landerul va trebui să stocheze robotic aceste mostre într-un vehicul de ascensiune care a aterizat împreună cu el. Vehiculul de ascensiune va reveni apoi pe orbita lunară, unde se va andoca și va transfera mostrele într-o capsulă de reîntoarcere. Capsula de reîntoarcere și orbiterul vor călători înapoi în orbita Pământului și se vor separa, permițând capsula să revină la sol în regiunea rurală Siziwang Banner din Mongolia Interioară, China.

Comunicarea și navigarea pe partea întunecată a Lunii

Misiunea complexă este și mai provocatoare datorită locației sale. Partea întunecată a Lunii este în afara razei de acțiune a comunicațiilor normale, ceea ce înseamnă că Chang’e-6 trebuie să se bazeze pe un satelit lansat pe orbita lunară în martie, Queqiao-2, pentru a asigura comunicațiile.

Sonda Chang’e-6 arată, pentru prima dată, un rover lunar atașat la landerul misiunii. (Foto CAST)

Viitoarele misiuni și competiția globală în explorarea spațială

China plănuiește să lanseze încă două misiuni din seria Chang’e pe măsură ce se apropie de obiectivul său pentru 2030 de a trimite astronauți pe Lună. Mai multe națiuni își extind programele lunare, cu un accent din ce în ce mai mare pe securizarea accesului la resurse și explorarea spațiului profund.

Anul trecut, India a aterizat pentru prima dată o navă spațială pe Lună, în timp ce prima misiune lunară a Rusiei din ultimele decenii s-a soldat cu un eșec, sonda Luna 25 prăbușindu-se pe suprafața Lunii. În ianuarie, Japonia a devenit a cincea țară care a aterizat o navă spațială pe Lună, deși landerul său Moon Sniper a întâmpinat probleme de alimentare din cauza unui unghi incorect de aterizare. Luna următoare, IM-1, o misiune finanțată de NASA și proiectată de firma privată Intuitive Machines din Texas, a aterizat aproape de polul sud lunar.

Această aterizare – prima realizată de o navă spațială americană după mai bine de cinci decenii – este printre mai multe misiuni comerciale planificate pentru a explora suprafața lunară înainte ca NASA să încerce să returneze astronauți americani pe Lună începând din 2026 și să construiască o bază științifică permanentă.