Care este diferența dintre pacienții aflați în moarte circulatorie și cei în moarte cerebrală: Așa crește numărul donatorilor de organe în România

România ar putea extinde donarea de organe la pacienții aflați în moarte circulatorie.

România ar putea implementa o nouă categorie de donatori de organe, extinzând posibilitatea de prelevare și la pacienții aflați în moarte circulatorie, pe lângă cei în moarte cerebrală. Această propunere vine pe fondul numărului redus de donatori de organe din țară și a cererii crescute de transplanturi, conform declarațiilor medicului Horațiu Moldovan, președintele Asociației Romtransplant.

Necesitatea de a crește numărul de donatori

În prezent, legislația din România permite donarea de organe doar de la pacienți aflați în moarte cerebrală. În acest an, doar 44 de astfel de donatori au fost înregistrați, contribuind la peste 100 de transplanturi, conform datelor Agenției Naționale de Transplant. Dr. Horațiu Moldovan subliniază că extinderea bazei de donatori pentru a include și pacienții în moarte circulatorie este o necesitate pentru a crește numărul de operații de transplant.

„Conceptul de donator de organe în moarte circulatorie este unul relativ nou la nivel internațional, dar a început să fie adoptat în mai multe țări europene”, explică Moldovan. Medicul a detaliat că moartea cerebrală implică abolirea definitivă a funcțiilor creierului, concept care a fost legiferat încă din anii ’50-’70. În schimb, moartea circulatorie se referă la pacienții resuscitați, dar pentru care resuscitarea nu mai are efect și funcția cardiacă și circulatorie este ireversibil pierdută.

Larisa Popa a spus în sfârșit adevărul despre relația cu Pescobar la 6 luni după ce a demisionat: “A fost o prietenie mai avansată”

Câte PET-uri au reciclat românii până acum. România a înregistrat un record. Ce se va întâmpla cu garanția de 50 de bani din 2025

Diferențele dintre moartea circulatorie și moartea cerebrală

Într-un interviu pentru HotNews, dr. Horațiu Moldovan a explicat că introducerea conceptului de moarte circulatorie în procesul de donare a organelor ar implica prelevarea organelor de la pacienți care nu mai pot fi resuscitați. Acest lucru ar putea include utilizarea circulației extracorporale pentru a menține organele viabile până la prelevare.

„Pacienții aflați în moarte circulatorie sunt resuscitați, dar dacă se constată că resuscitarea nu mai are succes, se poate valorifica starea bună a organelor pentru transplant. Aceasta este o extindere a conceptului de donare care ar putea mări semnificativ numărul de donatori disponibili”, a explicat medicul.

Pentru ca această practică să fie implementată în România, ar fi necesară o modificare legislativă, care ar putea fi propusă de Agenția Națională de Transplant. Dr. Moldovan a anunțat că această temă va fi discutată în cadrul unui congres internațional de transplant care va avea loc în luna octombrie la București.

Alte țări europene și donarea de organe în moarte circulatorie

În prezent, țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Olanda și Elveția au implementat deja practici de donare de organe de la pacienți în moarte circulatorie. În Elveția, această practică funcționează încă din 2011, iar o treime dintre donatorii de organe provin din această categorie. De asemenea, în Elveția, donarea de organe se face pe baza acordului prezumat, în urma unui referendum în care 60% dintre cetățeni au susținut această măsură.

În România, însă, donarea de organe se face în continuare doar cu acordul informat al donatorului sau al familiei acestuia, și nu există planuri imediate de a trece la un sistem de acord prezumat. Orice extindere a criteriilor de donare va necesita aprobarea familiei donatorului, chiar și în cazul pacienților aflați în moarte circulatorie.