Cântecul de lebădă al artistei Filofteia Lăcătușu. Fina Mariei Ciobanu s-a stins la 29 de ani, la cutremurul din 1977

Una dintre cele mai bune voci ale României, Filofteia Lăcătușu rămâne în istoria României drept o figura emblematică a muzicii folclorice românești, cunoscută pentru vocea sa inconfundabilă și contribuția sa remarcabilă la conservarea și promovarea tradițiilor muzicale autohtone. Destinul frânt al divei și-a găsit sfârșitul la frageda vârstă de 29 de ani, căzând victimă cumplitului cutremur din 4 martie 1977.

Începuturile și formarea profesională

Filofteia Lăcătușu s-a născut pe 7 iunie 1947 în satul Pârscov, județul Buzău, România. Provenind dintr-o familie modestă, a fost influențată de muzica populară de la o vârstă fragedă. Mama sa, care cânta ocazional, a fost prima care i-a insuflat dragostea pentru muzica tradițională românească.

În copilărie, Filofteia Lăcătușu a fost adesea ascultătoare a cântecelor populare și a tradițiilor muzicale din zona Buzăului, aspecte care au influențat profund cariera sa viitoare.

În anii ’60, Lăcătușu a început să participe la spectacole de muzică populară și a cântat la evenimente locale. A studiat muzica la Școala Populară de Artă din Buzău, unde a fost formată profesional și a avut ocazia să-și dezvolte abilitățile muzicale.

Câștigător Vocea României: Aura Șova primește trofeul, iar Tudor Chirilă bifează al șaptelea succes

Ordinea în care se pun legumele în salata de boeuf. Acesta e secretul gustului perfect, vei observa diferența

Talentul său remarcabil a fost observat de personalități importante din lumea folclorului românesc, iar cariera sa a început să prindă avânt în anii ’70.

Vezi și: Drama artistei care a fost iubită de toată România – după ce i-au murit cinci copii, de dorul lor, Maria Lătărețu a compus poate cea mai frumoasă doină

Filofteia Lăcătușu, prim solistă a ansamblului de folclor ”Doina Gorjului”. Foto arhivă

O voce de privighetoare

Filofteia Lăcătușu a devenit cunoscută în întreaga țară pentru interpretările sale autentice și emotive ale muzicii populare românești.

A fost cunoscută pentru stilul său distinctiv și pentru modul în care reinterpreta cântece tradiționale, aducându-le la viață cu o pasiune și o emoție unice.

În anii ’70 și ’80, Filofteia Lăcătușu a lansat mai multe albume de succes care au fost bine primite atât de critici, cât și de public.

Printre cele mai cunoscute albume se numără „Cântece din Buzău” și „Muzica Populară Românească”, care au prezentat atât cântece tradiționale, cât și melodii originale inspirate din folclorul românesc.

Pe lângă activitatea de interpretare, Lăcătușu a fost și o susținătoare a păstrării tradițiilor și obiceiurilor populare din zona Buzăului, participând la numeroase festivaluri de folclor și emisiuni TV care promovau cultura românească.

”Urmașa” Mariei Lătărețu și fina Mariei Ciobanu

Opera Filofteiei Lăcătușu este caracterizată printr-o autenticitate rar întâlnită în muzica populară românească, fiind, adesea, asemănată cu mari artiste precum Maria Lătărețu sau nașa ei de cununie, Maria Ciobanu.

Vocea ei distinctivă și interpretările sale sincere au avut un impact durabil asupra folclorului românesc. A fost cunoscută pentru abordarea sa profundă a cântecelor de dragoste, dor și dorință, reflectând emoțiile și trăirile tradiționale ale oamenilor din satele românești.

Albumul „Cântece din Buzău” este unul dintre cele mai reprezentative lucrări ale sale, incluzând melodii precum „Pe dealul Buzăului”, „Răsai, Răsai, Soare” și „Măi, Doamnă, Măi, Odată”. Aceste cântece sunt apreciate pentru autenticitatea lor și pentru modul în care reflectă tradițiile și folclorul din zona Buzăului.

Albumul „Muzica Populară Românească” include melodii precum „De la Măruia”, „O, Ce Frumos E Satul Meu” și „Hai, Măi, Fata Mea”, care sunt încă ascultate și apreciate de iubitorii de folclor din întreaga țară.

Aceste albume au contribuit semnificativ la păstrarea și promovarea muzicii populare românești, având un rol educativ și cultural important.

Maria Ciobanu a fost nașa de cununie a Filofteiei Lăcătușu. Foto arhivă

Colaborări și festivaluri

Filofteia Lăcătușu a colaborat cu mulți artiști și compozitori importanți din domeniul muzicii populare. A participat la festivaluri de folclor precum Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”, unde a fost recunoscută pentru contribuțiile sale remarcabile la muzica tradițională românească.

De asemenea, a fost invitată frecvent în emisiuni TV și radio, promovând muzica populară românească și tradițiile culturale ale țării.

S-a căsătorit la 16 ani cu Mite Lăcătușu

Se spune că iubirea nu cunoaște noțiuni de vârstă, iar Filofteia Lăcătușu a dovedit acest lucru, atunci când s-a logodit, la doar 15 ani, cu alesul inimii sale, muzicantul Mite Lăcătușu. Cei doi s-au căsătorit la un an distanță și au trăit o frumoasă poveste de dragoste, rodul relației lor fiind băiețelul lor, Daniel.

”Nunta celor doi tineri a avut loc la Zorleşti, în anul 1964, şi a fost săvârşită odată cu botezul micuţului Daniel, fiul lor, care a venit pe lume chiar în acelaşi an.

Petrecerea a ţinut trei zile şi trei nopţi : s-a cântat şi s-a dănţuit meştereşte iar bucuria celor prezenţi a fost recompensată cu bucate şi cu băuturi alese, de unde n-au lipsit sarmalele, piftia, friptura la ţest şi deliciosul tocan de oaie, stropite din belşug cu ţuică de prună şi cu vin rubiniu de Zorleşti !

Aşadar, noua familie Filofteia, Daniel şi Mite Lăcătuşu plecase în viaţă cu mult optimism şi cu multă, multă bucurie“, nota autorul Dorin Brozbă.

Vezi și: Ultimele clipe ale Mariei Lătăreţu în viaţă. Ce a făcut cu doar câteva înainte să se prăbuşească pe scenă, la Botoşani: „I-am luat geamantanul şi am condus-o în culise”

A murit la cutremurul din 1977

Moartea tragică a marii soliste de muzică populară a lăsat un gol imens în sufletele românilor. Filofteia Lăcătușu și-a găsit sfârșitul în ziua fatidică de 4 martie 1977, când Capitala a fost zdruncinată de un cutremur cumplit.

Filofteia Lăcătuşu plecase de acasă, din Gorj, către București, pentru a înregistra cel de-al treilea disc al carierei sale. La orele 21.00, când cutremurul a devastat Capitala, artista și soțul ei se aflau în camera lor de la Hotelul Victoria din centrul orașului.

Cei doi au plecat, împreună, spre Eternitate, sufletele lor fiind pierdute printre dărâmături. Intepreta de muzică populară a fost înmormântată alături de soțul ei, în Cimitirul Suseni, din comuna Runcu, județul Gorj.

Filofteia Lăcătușu a murit la 29 de ani, la cutremurul din 1977. Foto arhivă

Moștenirea culturală a unei adevărate artiste

Filofteia Lăcătușu a lăsat în urmă o moștenire culturală importantă. Muzica sa continuă să fie ascultată și apreciată, influențând atât tinerii artiști de folclor, cât și iubitorii de tradiții din întreaga țară.

Cântecele sale sunt adesea incluse în repertoriile artiștilor de folclor și sunt apreciate pentru frumusețea și autenticitatea lor.

Moștenirea sa muzicală include nu doar albumele și cântecele sale, dar și impactul său asupra culturii românești. A fost o voce importantă în păstrarea și promovarea tradițiilor muzicale românești, contribuind la conservarea și celebrarea folclorului național.

De asemenea, memorialele și evenimentele comemorative organizate în cinstea sa continuă să aducă în atenție realizările sale și să inspire noile generații de artiști și iubitori de folclor.