Avertismentul BNR după pomenile electorale ale PSD și PNL. Criza din 2025, inevitabilă după ”aruncatul banilor” din 2024

În anii electorali, România a fost de multe ori martora unor decizii economice riscante și populiste, menite să atragă voturi, dar care au lăsat urme adânci în economia națională. În 2024, situația pare să se repete, cu măsuri care, deși bine primite de populație pe termen scurt, pun în pericol echilibrul fiscal al țării pe termen lung. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a lansat un avertisment dur, subliniind că în 2025 românii vor începe să plătească prețul acestor decizii printr-o criză economică inevitabilă.

Deciziile populiste din 2024 și deficitul bugetar

În an electoral, guvernele sunt adesea tentate să ofere „pomeni electorale” pentru a câștiga sprijinul alegătorilor, iar anul 2024 nu face excepție. PSD și PNL au adoptat măsuri care au dus la o explozie a cheltuielilor bugetare, inclusiv creșteri ale salariilor și pensiilor, dar și majorarea alocațiilor pentru copii. În plus, Guvernul a decis să aloce un buget record pentru investiții, ajungând la 153 de miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB. Aceste măsuri sunt justificate de Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, prin nevoia de a susține dezvoltarea economică și de a evita blocarea proiectelor de infrastructură esențiale, cum ar fi spitalele și drumurile.

Însă, pe termen lung, această creștere a cheltuielilor bugetare pune presiune pe deficitul fiscal, care a devenit deja o problemă gravă pentru România. Potrivit lui Eugen Rădulescu, acest deficit, alimentat de măsurile fiscale nesustenabile, va deveni principalul motiv pentru care România va intra într-o criză economică în 2025. Specialistul BNR susține că nu se poate continua acest ritm de cheltuieli fără a se lua măsuri dure de ajustare fiscală, care, în cele din urmă, vor afecta direct nivelul de trai al românilor.

Ce se va întâmpla în 2025: taxe mai mari și ajustări fiscale dureroase

Conform avertismentelor lansate de BNR, anul 2025 va marca începutul unei perioade dificile pentru economia României. Eugen Rădulescu subliniază că guvernul va trebui să ia măsuri nepopulare pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. Aceste măsuri ar putea include creșteri de taxe, în special TVA, care este una dintre cele mai ușor de colectat forme de impozitare. În plus, accizele și alte impozite ar putea fi majorate pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat.

Descoperirea făcută de doi clienți Uber. Ce au semnat în aplicație fără să-și dea seama. Acum nu pot da în judecată compania

David Popovici, decizie radicală. Nimeni nu se aștepta! Motivul pentru care sportivul a renunțat la Facultatea de Psihologie

Printre soluțiile propuse de consilierul guvernatorului BNR se numără și îmbunătățirea colectării taxelor, în special a TVA-ului, care înregistrează un deficit de 36% la nivel național, mult peste media Uniunii Europene, care este de doar 5%. Rădulescu sugerează că, dacă România ar reuși să reducă acest deficit de încasare a TVA-ului, ar putea să își rezolve o mare parte din problemele bugetare fără a fi nevoită să majoreze impozitele. Totuși, el avertizează că deși acest deficit a fost recunoscut de guverne succesive, nu s-au făcut suficiente progrese pentru a-l diminua.

Un alt aspect esențial care contribuie la deficitul bugetar este numărul mare de excepții fiscale. Regimul favorabil pentru microîntreprinderi, spre exemplu, permite unor firme care contribuie semnificativ la economie să plătească impozite foarte mici, de doar 3%. Eugen Rădulescu sugerează că eliminarea acestor excepții ar putea genera venituri suplimentare la buget, fără a afecta în mod direct populația generală. Cu toate acestea, el recunoaște că astfel de schimbări nu sunt populare din punct de vedere politic și că există riscuri pentru mediul de afaceri.

Impactul pe termen lung asupra românilor și economiei

Derapajele fiscale din anii electorali, cum este 2024, au consecințe directe și imediate pentru populație. Pe termen scurt, măsurile populiste aduc creșteri salariale și beneficii sociale, însă pe termen lung, acestea trebuie plătite prin măsuri de ajustare care pot afecta sever nivelul de trai al românilor. Eugen Rădulescu subliniază că o majorare a TVA-ului sau a accizelor ar afecta direct prețurile bunurilor și serviciilor de zi cu zi, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a inflației și la o scădere a puterii de cumpărare a cetățenilor.

În plus, cheltuielile cu pensiile și dobânzile la datoria publică vor continua să crească, făcând imposibilă reducerea rapidă a deficitului bugetar. Potrivit lui Rădulescu, dobânzile la datoria publică au depășit deja 2% din PIB și vor trece de 3% în anii următori, ceea ce va pune o presiune enormă asupra bugetului de stat. Cheltuielile militare, de asemenea, vor rămâne ridicate în contextul actual geopolitic, ceea ce va îngreuna și mai mult posibilitatea de a reduce deficitul.

Ce măsuri ar putea salva economia

Rădulescu propune câteva soluții pentru a limita impactul crizei economice din 2025, însă recunoaște că acestea sunt dificil de implementat. Una dintre ele ar fi reducerea numărului de comune și județe din România, pentru a elimina cheltuielile administrative inutile. În prezent, România are peste 3.000 de comune, multe dintre ele cu o populație extrem de mică și cu cheltuieli care depășesc veniturile locale. Rădulescu sugerează că reorganizarea administrativă ar putea reduce semnificativ costurile și ar permite o mai bună utilizare a resurselor financiare ale statului.

În plus, el propune o reformă a regimului fiscal pentru microîntreprinderi și o reducere a excepțiilor de la plata TVA-ului. Dacă aceste măsuri ar fi implementate eficient, România ar putea să își reducă deficitul fără a crește semnificativ impozitele pe populație.

O criză inevitabilă dacă nu se iau măsuri urgente

În concluzie, avertismentele lansate de BNR și de Eugen Rădulescu ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru politicieni și pentru populație. Anul electoral 2024 a adus cu sine o serie de măsuri fiscale populiste care au crescut deficitul bugetar la un nivel nesustenabil. Dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru a limita aceste derapaje, criza economică din 2025 va fi inevitabilă, iar românii vor fi nevoiți să suporte consecințele prin taxe mai mari și o scădere a nivelului de trai.

Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri dure, inclusiv creșterea impozitelor și eliminarea excepțiilor fiscale, dar și o mai bună colectare a taxelor existente. În absența acestor măsuri, România riscă să intre într-o spirală de împrumuturi și cheltuieli nesustenabile, care va afecta grav stabilitatea economică a țării pe termen lung.