Testul mirosului nu te scapă de o intoxicație alimentară. Care este explicația cercetătorilor, ce se întâmplă cu alimentele, de fapt

Când mirosim un produs alimentar și ne izbește un iz ciudat și neplăcut, de stricat, e clar că ar fi cazul să nu-l consumăm. Problema este că alimentele nu-și dezvăluie mereu prin miros starea în care se află. De mai multe ori decât credem, ele își pot păstra mirosul inițial, aparent de proaspăt, dar, de fapt, odată consumat, se transformă într-o „bombă” bacteriologică, ce ne aduce probleme gastrointestinale mari, inclusiv nenumărate vizite la toaletă.

Testul mirosului nu te scapă de o intoxicație alimentară

Să ne imaginăm că scoți din frigider câteva felii de parizer de pui, de exemplu, și vrei să-ți faci un sanviș cu ele. Ai verificat și data expirării produsului, dar l-ai și adulmecat înainte, pentru a trece „testul mirosului”. Cum nu ai găsit nimic suspect, pare că nu vei avea o problemă să-l mănânci.

E drept, pachetul în care se afla, fusese rupt cu câteva zile înainte de un alt membru al familiei, astfel că parizerul a stat în acest fel, o vreme în frigider. Dar, cum spuneam, nimic dubios n-a rezultat din mirosirea lui. Totuși, habar n-ai că te-ar putea paște o intoxicație alimentară de toată frumusețea.

Același lucru l-a pățit chiar și un specialist în microbiologie, Matthew Gilmour, director și cercetător al Rețelei de Cercetări pentru Siguranța Alimentelor din cadrul Institului Quadram.

La ce temperatură trebuie să setezi termostatul centralei iarna, pe timpul nopții. Economisești bani și dormi mai bine

Zodiile care vor străluci în 2025: o moștenire neașteptată le aduce noroc divin

„Ar fi trebuit să știu mai bine, din moment ce sunt microbiolog și cunosc faptul că microbii care m-ar putea îmbolnăvi nu au miros. Dar am picat și eu în capcana clasicului test al mirosului”, a scris acesta într-un articol publicat în The Conversation, citat de ScienceAlert.

Este adevărat că unii microbi creează mirosuri atunci când se înmulțesc. Printre ele se numără, de exemplu, cel de drojdie din pâinea proaspăt coaptă, ce este în contrast cu aversiunea pe care o avem cu toții față de mirosurile create de microbi, ce apar sub forma gazelor – eliminate în diferite moduri, unul mai neplăcut ca altul – sau de respirația urât mirositoare.

Care este explicația cercetătorilor, ce se întâmplă cu alimentele, de fapt

Aceste gaze apar atunci când populația de microbi crește și devine abundentă – pentru că metabolismul fiecăruia dintre microbi transformă carbonul și alte elemente în surse de energie pentru crearea „cărămizilor” necesare propriei structuri celulare.

Acești microbi sunt asociați cel mai adesea cu afecțiuni de origine alimentară, precum Listeria și Salmonella, dar sunt aproape imposibil de detectat prin testul mirosului.

Chiar și când sunt prezente, aceste bacterii pot fi în cantități atât de mici în alimente că orice activitate metabolică – inclusiv producerea de mirosuri –  va fi practic imperceptibilă pentru nasurile noastre.

În context, există șanse reduse ca Listeria, de exemplu, să fie prezentă în somonul afumat, dar chiar dacă ar exista, ar fi imposibil de detectat de simțul olfactiv prin aromele date de sarea, fumul și mărarul ce însoțesc acest produs.

Sunt șanse și mai mici să poți mirosi Salmonella dintr-o roșie sau dintr-un fruct. Dacă acești patogeni au fost vreodată prezenți într-o tomată, ei au fost probabil introduși acolo de apa contaminată din grădina sau fermele unde a fost cultivată, dar odată ajunși în roșie devin de nedetectat doar folosindu-ne nasurile.

Totuși, mâncarea sau produsele stricate miros, iar asta știm cu toții, acesta fiind un alt rezultat al acțiunii microbilor, mai ales în cazul produselor păstrate prea multă vreme sau depozitate în condiții nepotrivite.

Paradoxal, cauzele apariției bolilor cu origine alimentară nu sunt foarte bine cunoscute. E drept, se știe că multe pot fi generate de contaminanți bacterieni, precum Campylobacter sau alți microbi menționați mai sus deja, dar există multe situații în care motivul declanșării unor asemenea afecțiuni rămâne un mister.

Dar cercetătorii lucrează la crearea unor instrumente mai fine decât nasul nostru pentru a detecta acești agenți patogeni. Până atunci, însă, este de preferat să arunci laptele ce-ți miroase a stricat și să nu cumperi cantătși prea mari de alimente ce riscă să devină periculoase pentru consum dacă zac prea mult chiar și în frigider.