Stresul „se ia”, dar acesta este, de fapt, un lucru bun: concluziile cercetătorilor

Noi, oamenii, suntem empatici prin definiție, iar aceasta este o trăsătură fundamentală a modului în care construim relații unii cu alții. Majoritatea oamenilor oglindesc subconștient sentimentele celor din jurul lor.

Stresul este aproape o realitate a vieții moderne. Știm că nu ne face bine și există o sumedenie de studii care demonstrează ceea ce noi știam deja, dar nu avem cum să remediem (sau nu știm cum).

Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA leagă stresul cronic de o serie de probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul.

De asemenea, știința nu este lipsită de recomandări despre cum să scapi de stres, doar că nu toate funcționează.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

Cu toate astea, știai că stresul „se ia”?

Cât de contagios este, de fapt, stresul: una caldă, alta rece

Într-un studiu din 2017, au fost colectate date de la 63 de subiecți, în timp ce urmăreau videoclipuri cu oameni care vorbeau.

Înregistrările video au fost împărțite în trei categorii, cu vorbitorii într-o stare de lipsă de stres, stres sau post-stres. Rezultatele au arătat că atunci când observatorii priveau pe cineva aflat în suferință, propriile ritmuri cardiace au scăzut.

Acest lucru ar putea suna contraintuitiv, în mod normal asociem stresul cu o frecvență cardiacă mai mare, însă cercetătorii au o explicație: „decelerația cardiacă poate indica un răspuns la stres înghețat.

„Răspunsurile de decelerare cardiacă apar, în general, în situații în care nu este necesar niciun răspuns comportamental sau în perioadele de colectare a informațiilor”, s-a subliniat.

Aceasta este o dovadă importantă pentru a susține ideea de stres „care se ia”, însă autorii avertizează din nou că este nevoie de mai multe cercetări și că acest efect ar putea fi mediat „într-un mod mai complex decât era recunoscut anterior”.

Ei subliniază, de asemenea, o altă piesă importantă a puzzle-uluie: nu este încă clar dacă stresul la mâna a doua are aceleași consecințe negative asupra sănătății ca stresul de primă mână.

În ciuda a ceea ce ai putea crede, ar exista, de fapt, unele beneficii în a împărtăși stresul cu cei din jurul nostru.

„Este fundamentul empatiei și, fără contagiune emoțională, ar fi mai greu de înțeles cu ce se confruntă ceilalți”, a declarat autorul principal al studiului din 2017, Stephanie Dimitroff, într-un interviu pentru Vogue.

Cu alte cuvinte, stresul pare să fie, într-adevăr, contagios. Chiar și așa, empatia poate aduce beneficii semnificative puterii de relaționare dintre oameni.